dance ioan

E prea târziu. Tăcere! Î-mi văd sufletul, î-mi stă în față. Îngenuncheat,se uită-n ochii mei. Și-l pot atinge. E rece, ca de gheață, Căci s-a golit de flăcări,de jar și de scântei. Stă ca un

Pe coate și genunchi lângă altar Pe coate și genunchi lângă altar, Un om ce greu își duce crucea, Cu ochii plânși se roagă iar. Doar el în gând și-aude vocea. Privește lung la sfinții din

Întoarcere Întoarce-ți fața spre mine destine Vreau sa să-ți vorbesc, legat sunt de tine. Aș vrea să știu unde mergi, de unde vii? Mă duci spre verdeață, sau mă târăști prin pustii? Am

Nu te poți ascunde în umbra unui vis Þi-e chipul trist și lacrimi îl brăzdează Că-i seară iar și-n jur e totul rece Nu știi, să dormi, sau să stai trează? Că drag ti-i îngerul din vis, dar

Mi-aș face inima chitară Ce sunete ar scoate ciupite corzi Pe inima ce-i goală și vibrează ? Þipete de șoimi ce prada își vânează, Sau tânguit de pui, în mâna unor lorzi? Iubirea-și cântă

Nu ești frumoasă spui? Nu ești frumoasă spui? Doar aripi îți lipsesc. Inima o poți fura oricui Un înger ești, mărturisesc. De aș avea o soartă bună Și cauți iubirea ce o spui, O vorbă

Plângeți cu mine, ploi de toamnă Cu fața spre cer și ochii pustii Mai caut o lacrimă. Sânt seci! Doar norii de toamna târzii Să-mi plângă fața cu stropii lor reci. Plângeți cu mine, ploi de

Suflet îngenunchiat Încerc din răsputeri să mă ridic Să-mi smulg genunchii din țărână Să pot iubi, măcar un pic Să simt din nou cum inima suspină, Dar în zadar, căci pieptul s-a golit Ca

N-am să mă mai cert cu vântul O placă zgâriată aș vrea să fie timpul Să cânte doar o melodie Să nu fiu nevoit să mă mai cert cu vântul Că-mi fură clipe, le duce unde știe Să cânte melodia ce

Cu pași vioi, cu talpa înfierbântată Cu pași vioi, cu talpa înfierbântată Mânată de iubire, alergi ca o copilă Faci piruete, de parcă ai fi beată Și-mi intri-n suflet fără milă Þi-am pus în

Sunt valul ce-ți sărută pașii Sunt valul ce se-apropie de țărm Iar tu ești țărmul ce m-așteaptă Și voi veni, chiar de mă sfărm, Pe trupul tău voi fi o apă Voi fi al tău acum și-n veci, Căci

Te voi fura în fiecare zi. De vrei... Când sufletu-mi va rătăci pe alei întunecate Hărțuit în întuneric de-amăgitoare șoapte, Voi îndrăzni să fur o rază de lumină Cu ochiu-mi hoț, din fața ta

Și-n ochii tăi curg lacrimi vii Mă trezesc în miez de noapte Cu fața-n lacrimi făr să știu Cuprins de gândurile toate Ce ies din sufletul pustiu Să uit. Am încercat de multe ori Dar

Lacrimi ce încă n-au fost plânse Voi săruta duios și-oi face valuri În lacrimi ce încă n-au fost plânse Din ochii tăi frumoși ce țin în maluri Luciul apelor, din sufletu-ți prelinse. Am

Senzații dulci Senzații dulci plutesc în jurul meu, Le simt cum mă-nconjoară. Sub cupola unui curcubeu, Ce s-a născut odinioară Apare-un nor cu chipul tău Mândru de fecioară. Cu trupu-ntins

Cumpăna singurătății Mă bucur iar. A câta oară? Deși știu că s-ar putea Ca sufletul din nou să doară Fiindcă doar iubire vrea Și de dorințe-i plin. Te întâlnesc întâia oară Și vreau

Mă uit cu teamă-n patul răvășit Mă uit cu teamă-n patul răvășit. Dac-am visat și m-am trezit? Dar ești aici și stai tacută, sfârșită de plăcere Cu trupul nud, ce-așteaptă mângâiere. M-aplec

Nu omorâ iubirea cu o piatră Sânt un copac, la margine de drum, Un măr cu mere roșii, pârguite, Ce-și vede frunzele și crengile lovite, De pietre aruncate, cu gând bun. Sânt menit să

Lumină neagră de ai fi Þi-aud tăcerea, ce-ți tremură pe buze Cuvinte de iubire colorate În culori ți-aud tăcerea, ce freamătă în pânze, Pictate-n întuneric, în șoapte luminate. Þi-aud

Mă sprijineam într-un sărut Tot caut de secole fără încetare O amintire, ce sufletul o poartă Primul sărut, din prima încarnare, Ca un blestem pecetluit de soartă. Eram un fluture

Toamna sufletului meu E toamnă iar și zilele-s mai scurte, Nopțile-s mai reci și timpul trece greu. Mi-e frig in suflet și îmi aduc aminte De flacăra fierbinte ce-ardea în trupl tău. Îți

Sărutul îngețat. Pe o tulpină de trandafir imperial Împodobit în pragul iernii, în bruma de cristal, Un boboc roșu-aprins, ce-n vară a uitat să crească, Acum în prag de iarnă,încearcă

Steaua îndragostită Un înger diafan apare-n noapte, Purtând pe buze, a iubirii șoapte. Coboară din înalturi, din lumea nemuririi, C-o flacăra ce-i arde-n piept, flacăra iubirii. Se