Dana Stefan

desi pare impropriu sa nu te legi de subiectivitatea cu care privesti un autor atunci cand ii citesti textele, eu fac efort si sa iau cuvintele acestea drept incercari ale unor forme de exprimare de tip experiment, fara sa-mi pun foarte multe intrebari referitoare la adevaratele motive pe care le ai tu, autor, daniel, acum, sa iti etalezi un punct de vedere, aici. desigur, privelistea nu e tocmai incantatoare si din aceasta cauza iti vine sa te intrebi CE te determina acum pe tine sa alegi o astfel de tehnica de reprezentare. insa mai presus de aceste detalii, privind textul asa cum ai considerat tu ca trebuie sa fie, mie nu-mi dispalce. e un mod original al unor elemente dispuse, in alt fel de fel, cat sa trezeasca in mintea lectorului acelasi sentiment de amar si risipa, cata inversunare aduna un sentiment pustiit.
intotdeauna ma uimesti cand te descopar altfel, voi aprecia intotdeauna efortul tau de a te cauta chiar si prin alte lumi..

Linea

femeia, existenta ei nascuta dintr-o paradoxala contradictie: pe o pagina de hartie, urma unui deget al barbatului ei, citind tot ce ea ii spune intr-un alfabet al tacerii...

Linea

Ar fi oare viata mai suportabila, in absenta nestiintei ? asemenea rostului unei calatorii, rostul vietii nu este sosirea la o anume destinatie, ci insasi drumul catre aceasta ! surpriza, neprevazutul, treptata succesiune de evenimente si experiente, sunt pasii....
Pentru ca universalitatea adevaratei noastre naturi este chiar produsul creativitatii constiintei, o expresie a realitatii la fel de intemeiata ca si facultatea creatoare a unui artist, de exemplu, care preschimba o viziune intr-o realitate tangibila, vizibila, sonora. Daca privim un peisaj in care SUNA greierii, si ne inchipuim ca ceea ce vedem si ceea ce auzim, este o realitate independenta de noi, de din afara noastra, suntem victimele unei iluzii. « Doar cel care viseaza si stie ca viseaza este deja trezit » ( biologia spiritului) Omul are un punct central nemiscat, care poarta in sine, timpul nemarginit, el sta in centrul timpului sau cind asculta greierii..
Moartea nu va fi atunci nimicirea, ci iesirea din visul nimicirii, de vreme ce omul se leagana dupa ritmuri intre fiinta si nefiinta, intre iluzie si deziluzie, indiferenta sau valoare, certitudine si indoiala, iar acest mod de abordare a lumii, ne va ajuta apoi sa definim un riu, niste coline, iarba in care isi fac cuib greierii, pentru ca numai omul ce face parte din ‘natura’ sa, si se vrea parte din natura, e adevaratul loc de intalnire al timpului cu spatiul.
Faptul ca omul percepe aceste armonii este dovada ca Dumnezeu l-a ales mediator intre divinitate si lumea vie.
Poetica va insemna atunci, presimtire a imenselor goluri din care pornim si in care ne intoarcem…existenta noastra nu ne mai nelinisteste, de vreme ce e tot atit de consistenta si durabila ca si virtejul urcator al prafului starnit, DAR SUNA DESAVARSIT DE MELODIC..
Cam ca si suneteledin cuibul de greieri…:)

Linea

rosu- culoarea celor sapte seminte ale ingemanarii, fruct care poarta in miezuri embrionul, principiul primordial al existentei. rosu- pasta din care se reorganizeaza visul, culoarea facutului de dragoste, pasarea care urca la ceruri sangele si sucul fertilizator iesit din zemuri de iubit, coborat apoi iar pe pamant, sub forma de ploaie. culoare a unui ritual care permite cuplului sa se manjeasca de ea, inainte de a se impreuna cu trupul si cu gandul.
evantaiul rosu- il tine aerul suspendat, nu il misca nu il clinti, aerul se va supara pe tine..

Linea

esenta naturii este modul de abordare al lumii. riul, colina, iarba care creste, norii.. o natura umana plina de simturi, percepe lumea fara a avea nevoie de obiecte amplificatoare. contempland, descoperim adevaruri ale cunoasterii, pentru ca gandirea in imagini inseamna insasi natura omului.
daca vrei sa supravietuiesti, nu trebuie sa imparti lucrurile esentiale cu altii..
acest adevar nu poate fi valabil decat cand vei fi strans iar si iar noi colectii, pentru o zi in care...
si uite de aici ajungem la speranta. de ce mai e nevoie de speranta, daca esti un tot al feliilor tale esentiale?..nu vom putea trai deci pe lumea aceasta, fara sa impartasim, egal. pentru ca una dintre cele mai teribile replici vine dintr-o poveste pentru copii si oameni mari totdata, in care un personaj ne povatuieste: trebuie sa te dovedesti responsabil pe lumea aceasta, pentru ceea ce imbalnzesti
poemul acesta m-a atins, deci las aici un semn, ca sa ai si tu jumatatea ta de bine, din binele meu.

Linea

de ce nu poate fi si simplu, poetica, vis al presimtirii imenselor goluri, din care pornim si ne reintoarcem?..varietatea ar trebui sa fie unitatea miscarii, inegalitatile se nasc numai in miscare, pentru ca oricat de nepotrivit intelegem comunicarea, obarsia e marea concordanta! de ce nu suntem in stare sa pricepem ca doar asa dispar specificatiile carora noi, oamenii, le dam atata importanta?..
acest poem e o viziune personala asupra trecerii si petrecerii spre desavarsire, prin dragoste. a ajuns gandul acesta meditativ, motiv de discordie?!
cand ne vom trezi, cum se trezesc pamantul si apa?..

Linea

in lume, distantele se masoara in timp, nu in unitati de masura. exemplul de detagaduit al existentei noastre, este trecerea timpului...
uite un piriu al pietrelor care vorbesc despre tacerea apei..

Linea

vezi claudiu? nu e periculos, de vreme ce pe site sunt oameni de toate felurile, deci si pe felia ta, cu siguranta. eu de exemplu, iti spun intai, bine ai venit pe site!
sunt tentata sa inteleg apoi, ca esti un tanar care incerci sa gasesti raspunsuri la intrebarile tale cele mai pregnante, in anotimpul acesta al tau, acum. apreciez efortul acesta. chiar daca sunetele sunt deocamdata deviate, tu pune intrebarile acelea, si cauta raspunsurile potrivite, claudiu. si ai sa vezi, incetul cu incetul, cuvantul va deveni si el, pretiozitate.
succes la drum!

Linea

Spunand ca e lumina mai sus decat privirea...
Nu ne spune pe nume, spune doar simplu voi.

tare m-ar incanta sa dezvolti cele doua versuri. :) cu siguranta stii cum se face. sa spunem ca poemul tau e o invatatura de minte, si urmeaza apoi sa dezvolti. dar asa sa scrii, sa te priceapa si pasarea si apa si pamantul!
astept sa te mai citesc.

Linea

in primul rand, bine ai venit pe site-ul agonia, ana maria. ma amaraste sa vad ca te lasi batuta asa usor. ai inchis dreptul la replica la al doilea text. imi permit sa-ti spun ca nu e tocmai bine asta. un om care e pasionat si scrie, trebuie oricand sa faca fata unui dialog, sa-si apere cuvantul, chiar si cand se ajunge la polemica. am citit cele doua poezii. vor mai fi si altele, sunt sigura. poate colega mea voia sa-ti spuna ca sunt atatea motive, pe lumea asta, ca sa te motiveze sa gandesti poetic. vezi tu, majoritatea textelor de atelier, sunt oarecum pline de o melancolie dulceaga.. incearca sa te rupi de starea aceasta de deznadejde, si porneste simplu de le un gand bun al tau in raport cu tine. sunt convinsa ca nu ma vei dezamagi.:)
succes la drum iti doresc!

Linea

sunteti doua distinse doamne, de la care eu nu mai am nevoie de mult sa astept sa mi se explice. cu daniela am impartit un ritual al mesei si mariei i-am fost oaspete in casa ei. sunteti amandoua, doua femei aprige si imi sunteti dragi amandoua. e un soi de intimitate pe fila aceasta, ca si cum toate trei, stam de vorba soptit si in tihna. va multumesc pentru ca sunteti frumoase frumoase, pana si cand scaparati din priviri, scantei..:)

Linea va saruta asa tzoc tzoc.

va multumesc din suflet. sunteti de-ai mei, invaluitori, si mi-e tare bine ca sunteti. multumesc domnului diviza pentru delicioasa epigrama din care am pus la pastrare, sfaturi si povete.
onorata de prezenta voastra.

Linea

ela, clarobscur si asa, inseamna umbre amestecate cu lumina, am gandit frumos la tine, ieri, multi, iar azi multumim pentru ca esti printre noi, prezență. inca o data, sa ai parte de tot ce e mai bun.

Linea

florin, multumesc pentru partea mea de bine. ela a daruit fiecarei acuarele o poezie si incantata sunt si eu de cum imi suna..
va multumesc tuturor.

Linea

mariuco, bine te-am regasit acasa. in lipsa ta, oameni frumosi si delicati ti-au tinut locul, m-au motivat sa alerg pana si dintr-o parte in alta.:) m-au atins, urarile lor, tot asa cum si prezenta ta acum aici, imi face bine la suflet..
cu multumiri inca odata, tuturor,

Linea

inca odata, pentru cei care s-au adunat aici ca eu sa ma simt atat de bine alaturi, toate sentimentele mele de pretuire. ziua mea, si datorita voua, a fost un adevarat festin.
va multzumesc,

Linea

aici nu e vorba de o zburataceala a unui fluture nascut dintr-o gogoasa. aici e somnul ratiunii..
metamorfoza aici e regenerare intr-un vis abstract, poate despre un copac din lemnul caruia se construiesc biserici.
prin incaperea unde stai si visezi insa, stau, bifnita intelepciunii, si liliecii violeti..

Linea

pierre,
\"nu exista in realitate nici stil frumos, nici desen frumos, nici culoare frumoasa, nici tablou frumos; nu exista decat o singura frumusete, aceea a adevarului revelat\" -Auguste Rodin.

nia,
cheie a sufletului, culoarea strabate un lung itinerar pentru a atinge stadiul estetic, evoluand paralel cu libertatea morala a omului. artistul are harul de a intui treptat si prin munca si experimenta care-l consuma, energiile afective ale culorii, cautand necontenit modalitati sensibile pentru a le exprima.
uite de ce voi tine minte toata viata mea, prima steluta, uite de ce am pentru tine, indiferent de ce va fi inainte, o afinitate deosebita, uite de ce citesc doar cum vreau eu sa inteleg. iti multumesc pentru.:)

va multumesc si pentru sinceritatea gandurilor.

Linea

daca lucrurile au fost deja dovedite, de ce n-ai invata si tu, cum am gandit eu:
\"Și atunci cântecul spune: Pietrele-s mai albe și iarba mai albastră, și dacă anotimpul tau înnoadă firele ce teleagă de tine pe pământ, (leagă, leagă, leagă), vor părea că ele sunt prelungiri ale firelor de mătase lăsate în urmă de fluturi, ce leagănă prin zbor toate culorile noastre împletite, de cele Șapte Ceruri...\" (muzeul fluturilor liberi)

Linea

domnul diviza nu va manca literele cand le citeste. despre parleaz iar nu scriu, pentru ca nu vreau azi sa ma pun rau cu epigramistii.:) prea rapid isi stiu pasa mingea unul altuia, peste gard.:)
asa ca spun nu mi-e frica, domnule genuneanu, nici de d-voastra nici de domnul diviza.:)
va multumesc in schimb, frumos, pentru incantatoarele urari, sosite de la doua case mari.

Linea