Dana Stefan

e un text mai vechi...
poate e bine sa iti pun un fragment aici pentru ca tin sa ma intelegi si de data asta. tu intotdeauna ai stiut sa descifrezi sensuri..
e strict legat de ceea ce poate fi personajul din poemul tau. specific asta. compunerea mea vine aici ca o extensie, calin, de asta m-a si frapat cumva. textele imi par ingemanate, parti dintr-un intreg. apoi o sa vezi si ce e cu spatiul acela incalecat, am oprit citatul acolo.
pun citatul din textul meu, pentru ca pare un raspuns notat pe dosul biletului celuilalt.
sa ierti staruinta, insa ma simt impacata acum in ceea ce priveste textul meu. am si eu raspunsul.:)

\"Intotdeauna cand sunt prinsa suprapus intre, pe, in, dedesubt, peste, imi spun ca de data aceasta nu mai scap.
Nu mai incap.
Si in, peste, pe, intre, apuc sa mai gandesc asa, ca intotdeauna ma voi descalci si pentru o clipa macar, cat sa incap in noul spatiu incalcit.
Fiecare asemenea calatorie ma apropie de un ceva pe care iar va trebui sa fiu in stare sa il descifrez. Atunci incerc sa ma opresc, ca sa nu gindesc la altceva atat de altfel de foarte complicat incat sa nu mai pot face fata.
Daca aleg cea mai simpla varianta, sa nu gindesc adica la nimic, intru in spatiul labirintic al nisipurilor miscatoare care ma anuleaza. Bine bine, nu e periculos, va trebui sa intru si in labirintul acela odata sa vad pana unde duce. Si ce inseamna acolo miez?!
Cata vreme eu ma incumet, eu o sa pot.
Nu mi-ar fi frica de spatiul labirint, mi-e frica doar de calatoria spre reintoarcere...Stiu sigur ca n-o sa mai vreau sa ma regasesc la fel...
Reintoarcerea spre ce am fost imi este, cel putin azi, la limita priceperii. La limita absurdului. La limita rabdarii. La limita imaginarului. La limita gandului. La limita limitei mele!
Si vii tu, si ma obligi sa-mi treaca prin gand ca uite, habar nu am ce e cu hartia aceea si in ce culoare ar trebui sa se prefaca, eu stiu doar ca zbea lichidul si hartia e poroasa si ca paharul trebuie sa fie din sticla, sa se vada tot prin el si acestea ma obligi sa le gandesc pe toate in acorduri de Corazon Espinado, care ma dor obligatoriu albastru spre rosu si descifrarea cuvintelor-sensuri devine astfel subiectiva, deci zbeau din cuvinte culoarea si las lichidul sa se imbibe, as da cu sticla de pamant si suna sticla sparta ca o aiureala si ca sa fie mai absurd zambesc si se incaleca zambetul inghesuit cu plansul, minele meu imi spune mai bine plins decat zmiorcaiala! si atunci capitulez concluzionand dezmatat si zmucit ca e timpul sa ma vad si nebuna despletita, ce loc de parcare e SIMPLU!...
Eu pot.
Si tu habar n-ai de toate acestea, tu fredonezi un cantecel despre ierburi de leac si ma indemni sa fiu prinsa suprapus si sa birui si din atatea texte nescrise pe hartie, ci memorate din dragoste de memorare, ma silesti sa fiu din sfoara de matase dezlegata la glezne exact atat cat sa am timp sa-mi trag doar rasuflarea!
Un patratel liber intre spatii...
Tu parcurgi la randul tau, spre mine, spatii incalecate..\"

ma rog, mai sunt citeva fraze insa pana aici se leaga textele.
sa ai o seara buna

Linea

...ca sa te regasesti in altul.
e important cum spun acum.

iarta, am omis din clapacire.

Sa parcurgi un spatiu ca sa regasesti in altul...
Nu exista patrate libere intre spatii si pe mine m-ai surprins ca intotdeauna, suprapus, intr-un contrapunct.:)
Multumesc asadar pentru calitatea cu care esti inzestrat in a nimeri intre spatii incalecate.

daca imi permiti, o sugestie: pentru un asemenea text de bun gust, as inlocui linistit \"c-ai vazut, c-ai asteptat\". ca ai vazut. ca ai asteptat. nu stiu..imi suna mai bine, aseaza fraza cum trebuie, la locul ei..

cu placerea lecturii,

Linea

Învelită în țesătura din fir organic de mătase, Pupa Pământului visează…
Iubirea, Alb Alfabet al Tăcerii, reinventând cuvinte …
Și ca să croiască apoi din ea o eșarfă și iar și iar ca să se decoreze…

multumesc frumos, maria.
sanatate si zile bune de la Dumnezeu sa ai si tu!

Linea

e un eveniment mult asteptat, dupa vremea grea. undeva acolo sus, exista cu siguranta un licar...
cartea aceasta inseamna efortul de a aduna tot ce a mai ramas ca sa se reinventeze omul, sa se recompuina. cartea aceasta se va numi Redescoperirea Lumilor..
noi nu putem decat sa iti fim recunoscatori pentru deliciul pe care ni-l oferi, citindu-te.
cu sufletul si din suflet alaturi de tine la lansare, adrian.
sa fie intr-un ceas bun!

Linea

te regasesc cu aceeasi sensibila fire atunci cand suntem in zile aniversare. e ziua de nastere a domnului Adrian Munteanu astazi, si ma alatur cu acelasi sentiment de prietenie si eu, urandu-i La multi ani! cu sanatate!
Maria, sunt convinsa, gandurile tale fine vor imbogati prin dar, pe Adrian, poet al atator sonete pe care, la randul sau, ni le-a daruit.

Linea

precum toate evenimentele de acest gen, semnalate de autorii cartii tiparite, acest eveniment e instelat si primit cu emotie si bucurie. apoi, si nu in ultimul rand, pe fila aceasta e semnatura unui barbat luptator ce-a biruit cu viata. sunt impresionata. cu sufletul alaturi la lansarea de carte a domniei sale, chiar daca usor nedumerita de data lansarii, 22 mai 2008, pe o data a postarii de 16 iunie 2008. nu e cumva o greseala de postare acel 22 mai?
felicitari autorului!

Linea

Ai auzit ce fosnet are valul?!
Ssssffarrrrlllllll...lllllllrrrrsffassss...
..si Cerul isi scapara portocaliurile coapte, iar in noaptile acelea, mestecate in mojar, ierburile de vraja si Iepurele Alb al Lunii, usor fredonand...

:)

Linea

am mincat un i. ma ierti...
si-am mai uitat azi o liniuta..:(
cateodata nici macar anotimpurile ploioase nu pot sterge greselile..

ce resorturi interioare nasc nevoia de a fura chiar si cateva crampeie din amalgamurile de amintiri ca sa le pui deoparte, sa te hranesti din ele, reinvocand senine dimineti? in anotimpuri ale deplinei maturitati, albastrul, de data aceasta intre limitele ideale ale copilariei si anotimpul iernatic..
hm..ce complicata nuanta...
in contrabalans, mi-as dori ca sa fi tu cu tine..

Linea

cu gandul si sufletul alaturi la o implinire!
felicitari nicolae si sa fie intr-un ceas bun!

Linea

Aici e Fiintare, pentru ca tu esti capabila sa-i faci fata si sa te privesti prin stralucirea si seninatatea acesteia. Apoi a sadi simtul vazului inseamna a face sa vada pe cel care are acest simt. Cartea ce e acum sub semnatura ta, priveliste, intruneste aceste calitati si tu neo oferi noua, generoasa.
Multumesc Alice.
Adrian, aceeasi consideratie.
Cu suflet si din suflet alaturi,

Linea

e multa bucurie, e foarte emotionant sa afli despre asemenea evenimente e un sentiment foarte special si pentru cel care semneaza o carte tiparita. sunt cu sufletul alaturi de tine, felicitari Aida si sa fie intr-un ceas bun!

Linea

aici e confesiune, intri si iesi pe varfuri..
ramai cu senzatia ca ai gresit intrand acolo unde doar un singur om mai trebuie sa stie despre ce simte omul celalalt...
e atat de complicat cand ar trebui sa fie atat de simplu..:(
o noapte a tuturor noptilor ca sa traiesti si sa ai ce-ti aminti. numai una. dar o noapte mare cat sa incapa in ea doi.

imi amintesc acum imaginea fetitei tale. e splendida..:)
cateodata, un poem nu trebuie comentat. iei doar aminte.

Linea

bine ai venit pe site, Ionut! :)
te sfatuiesc, daca imi permiti, sa nu te lasi coplesit de formula de atelier in care vad ca stau textele tale, deocamdata. prin comentari si implicari pe texte si prin poemele pe care sper ca vor mai urma aici pe fila ta nu e deloc imposibil sa iesi din pagina de autor. ce am citit pana acum, promite.o usoara coerenta in continuarea ideii intr-un tot unitar ti-as indica.
la buna recitire,

Linea

daca, de dragul ei, barbatul se indeledniceste pe-afara cu truda, femeia din batatura il ingrijeste ca pe ochii din cap facandu-i si crescindu-i copiii.

Linea

pendulari pe distante de la tine pana la tine si, prin masurile potrivite pe tiparul tau, incercarea de a te recompune din propriile tale trairi, cu clipe asumate.
intr-o viata de om se aduna atatea bune si nebune..
apoi, oglinda, ca suprafata care reflecta, sta la baza unui simbolism extrem de bogat in ordinea cunoasterii.
omul se slujeste de Om ca de o oglinda...
oglinzile simbolizeaza posibilitatile pe care le are Esenta de a se determina singura, posibilitate pe care ea o detine in mod suveran in virtutea Infinitului ei, deci efortul tau de a te reconsidera in raport cu tine, si apoi cu insasi lumea, sunt laudabile.

Linea

scenariul este foarte frumos. copilarie versus maturitate, dialog intern cu copilul din noi, sau poate anotimpul cand ajungi sa te deslusesti tu insuti >i>prin</i> copilul tau, o multime de intrebari ce nu-si au, poate, raspunsurile, dar trebuiesc cercetate si toate acestea intr-un dialog simplu, insa din pacate usor simplist.
reia textul victor. stai putin aplecat asupra lui pentru ca, personal, finalul mie imi suna usor artifical, usor patetic si e pacat.. e atata transparanta in prima jumaate a textului, ca si-ar merita intregul, din cap in cap..
cu aceeasi admiratie pentru privelistile pe care le stii descoperi in imagini ascunse privirii,

Linea

aidoma tuturor evenimentelor de acest gen semnalate pe agonia, instelez o aparitie de carte si atatseaza te rog vizuala copertei si aici. eu o vad pe fila ta, in locul imaginii personale, deci inteleg si ca doresti sa te reprezinte, cumva..:)
altfel, eram tocmai pregatita sa te rog sa-mi spui cum arata coperta unei asemenea carti cu un titlu foarte complicat de explicat..acum o vad si rasuflu linistita.:)
felicitari Gelu, ai o carte cu o grafica de coperta frumoasa si sa fie intr-un ceas bun!

Linea

un eveniment de seama, un volum de prestanta, stiu sigur. felicitari autorului si cu admiratie alice, pentru graphic designul paginii!
nu in ulimul rand dana banu, cu multumiri pentru frumoasele intentii in a ne semnala un eveniment de o asemenea anvergura.

Linea