Dana Stanescu

nici mie nu mi-a adus noaptea chiar visul corect asa ca azi fraternizez cu tine. mi-a placut finalul poeziei...

eu ce sa aleg?

tu sa ma intelegi pe mine ca-s cu visele
de cu dimineata trezite
si tot incerc sa ma sincronizez si eu cu tine
sau mai bine
cu ritmurile cosmosului

mai bine citesc poezia de la coada la cap
ca sa pot incepe cu dragostea
asta ascunsa printre uimiri

:)) faina ideea, auzi sa alerge ca nebunu dupa ele , sa mai fie si surori, si ce daca sunt flori.

“în_ce_zi_suntem_astăzi_spuneți-mi_în_ce_zi” >> ce mi-a placut. un pic de absurd comic, versuri jucause, le citesti repede si cu placere.

pot sa il invat si sa il repet de 3 ori? nu mai mult ca poate isi pierde puterea.. mi-a placut mult descantecul tau, ce frumos te-ai jucat cu rimele

inca un rasarit in tuse usoare de rosu. imi place al doilea paragraf in mod deosebit, mai ales vamile care schimba masca pe un zambet.
finalul inchide cercul frumos, trezire in vara iubirii

Roxana, ma bucur ca ai stat cu mine in iarba la soare:)
Florin, finalul e putin rupt intentionat. initial poezia avea alt final. si mai abrupt :)
Victor, ai ghicit tu ceva , ca e si joaca in spatele versurilor si putin alint. sa dau...sa nu dau... glumeam :)

Geta, rosul macilor mei azi...

am venit sa miros teii . ma bucur ca tristetea a ramas undeva pe un scaun, singura si urata asa cum merita:). frumos si sensibil , asa cum sunt toate textele tale

nu ne-am tampit:) tare ma bucur ca ai trecut ep aici pe la joaca mea serioasa ...

Na ca uite nu pot sa trec mai departe fara sa las un semn la povestea asta a ta dulce amaruie. Si pentru ca Într-o poveste toate lucrurile sunt simboluri, am stat si am citit cu multa atentia istoria lupului incercand sa vad ce e dincolo de ea. Si am oftat , dar pentru ca povestile sunt scrise pentru a ne face sa visam putin, am sa trec peste asta.
Mi-a placut foarte mult dialogul dintre povestitor si Carmuitor, cantecul prighetorii ce apare ca un leit motiv. si uite asa m-am dus cu gandul la dragul de Wilde.
Of si lupul nu avea nici un nume si avea o viata plina de certitudini și o infinitate de incertitudini.. si Și pentru că nu discuta niciodată cu nimeni nu știa cum era perceputa realitatea lui de catre cei din jur.. mai si naparlea.

excelent portret, am savurat fiecare cuvintel, nimic nu e lasat la voia intamplarii, totul e scris cu aparenta lejeritate si multa finete.
Off Jacinta, incurcate sunt caile tale. Sandra, eu nu mi-am dat seama de ce l-a gonit pe lup. ( sa nu imi raspunzi pentru ca era ... femeie.

Si ca un semn ca am fost tare invidioasa si ca as fi vrut sa scriu eu povestea , uite o stea de prins in parul povestitoarei.

Nu stiu, Adina, dar uite asa creste inima in mine cand citesc unele poezii la tine. nu ma intreba mai multe :).
poezia asta ta pare scrisa pe un balansoar, de o parte detasarea de cealalta parte deziluzia.
o poezia care se desface cursiv ca un eventai. imi place personajul tau half drunk or whole mad, gandurile tale, replicile lui, dialogul asta mut, si intermezzo-urile ( sondajele despre biserici, intre timp ai ajuns la spital, cautam si remediile, nu?, time references)


>> unde traim absurd in ordine cronologica si notiunea de vesnicie devine si mai absurda<<

eu las aici semn de evidentiere si iti mai las si un dar ca asa imi place mie sa vin la tine http://www.gomjabbar.net/music/index.html

am amanat sa citesc poezia, uneori ai nevoie sa intri pe aceeasi frecventa cu un text, sa rezonezi, sa simti cuvintele lovindu-te in timpan, poate chiar cu un sunet strident ce incearca sa te trezeasca.

poezie scrisa cu sufletul incordat la maxim, intins pana la limita dezintegrarii, a lui, a realitatii, rupere in bucati. cadere.

mortii se infasoara in jurul tau, umbre insotitoate, tu le faci promisiuni... mi-a placut mult.

o mie de ani va dura toata aceasta ratacire? eu astept sa bata vantul sperantei, intre timp te citesc.

remarcabila poezie, Ioana, poezie a razvratirii cu mainile legate

hi
sa mai spun o data
hi

wow... I mean WOW. fantastic cu adevarat fantastic.
uimitor de uimitor si spun asta in aplauzele multimii. urale.

tare bine ai trecut tu prin poezia mea, vladimir, iti multumesc pentru steluta :) ma bucur ca ti-a placut joaca mea.

oops</i> sorry, sper ca s-a inchis acum

se ia omu\' si se bate insistent la cap. :))) cu intrebari de genul: cand pui, dar de ce nu, si de ce, dar cand .. dar cand... dar CAAND de multe ori, obsesiv...

phiew, faina si joaca ta, te prefaci tu ca te joci insa arunci subtil dar cu tinta sigura : mi-e poemul acesta la cerere vaccin anti-iubire,
cordonul ombilical al poemului
cine mai scrie despre iubire la modul transcedental hai
să fim seriozitatea prinsă cu sfoară de o lună mai violet

si versul asta imi place înseamnă tristețile într-un pătrat găsești tu culoarea alintului interzis


game over?

Cand ati inceput sa scrieti aici sonetele v-am spus intr-un comentariu ca ar fi pacat sa nu le strangeti intr-un volum. atunci nu era decat un vis.

felicitari din inima. la cat mai multe astfel de realizari.

ia sa vedem ce avem aici.

ideea de trup ca o clepsidra prin care trece timpul imi place.

sper sa nu te superi ca ma bag putin in atelierul tau de autor. mi-au placut primele 4 versuri, sintagme urmate de concluzie, ar fi fost fain sa mai fie una sau doua asemanatoare, de ex sa dai o definite a singuratatii pastrand aceeasi cadenta si stil.

ti-as mai reprosa acei prea multi mi. si ma
as peria textul de repetitii ( imbratisare, imbtatisez, nicip) si l-as mai sintetiza.

oof, prea pesimist finalul. sper sa nu te supere ce am scris aici.

superba imaginea de final.
prea curandul sau preatarziul sunt iluzii pe axa timpului . dar ratacitorii gasesc mereu drumul spre casa. trista dar frumoasa.
semn de trecere si de citire

ex: cand le-am spus celor mici ca mai exista si alti ... profeti, dumnezei, cand le-am spus ca alte popoare au alte credinte au facut ochii mari. (am avut o lectie despre piramide cls a treia a patra, desi sunt lucruri care ar trebui sa faca parte din cultura generala). o ora intreaga le-am povestit pe intelesul lor numai despre asta.

ex: fetite care tineau post negru si lesinau de nemancate.

una li se preda, alta inteleg ei, spun rugaciunile ca pe poezie, stai jos zece

alin nu mai zic nimic ca eu sunt de acord cu tine, de data asta nu avem pe ce ne certa:))

eu zic asa, ca preotul trebuie sa umble printre oameni nu sa se foloseasca de un sistem. copiii ar trebui sa nvete rugaciunile si altele din familie, de la mama, bunica etc... daca acest lucru nu se intampla, inseamna ca preotul nu si-a dus la indeplinire misiunea...
(daca ai stii ce aberatii invata, te-ai lua cu mainile de ca)