Poezie
clepsidra mi\'e trupul
1 min lectură·
Mediu
mama ce\'adoarme prunc
instinct
pendulul bate de pranz
crescut
scrisori
imbratisari de departe
framantari
un fir se rupe
o viata sfaramata
singur
imbratisez timpul
brate intinse ma trec prin cruce
privirea mi\'alearga prin firul ierbii
orizontul o arunca\'n cer
lacuri se\'noada\'n sticla
ma strang
paduri se prind in hora
ma sprijin
furtuni de nisip ma umplu
mi\'e plin trupul
clepsidra
vegheaza secunde de nisip
prunc ce\'si adoarme mama
amar pe buze
ma stinge
incet
te\'nghit si arzi
viata mi\'o scuipi
din sange
si ma strangi
in colti de sarpe
lumina se stinge
ochi se\'nchid
023.226
0
ideea de trup ca o clepsidra prin care trece timpul imi place.
sper sa nu te superi ca ma bag putin in atelierul tau de autor. mi-au placut primele 4 versuri, sintagme urmate de concluzie, ar fi fost fain sa mai fie una sau doua asemanatoare, de ex sa dai o definite a singuratatii pastrand aceeasi cadenta si stil.
ti-as mai reprosa acei prea multi mi. si ma
as peria textul de repetitii ( imbratisare, imbtatisez, nicip) si l-as mai sintetiza.
oof, prea pesimist finalul. sper sa nu te supere ce am scris aici.