Poezie
urme
1 min lectură·
Mediu
în numele tău omule
am decojit liniștea pereților albi
am lăsat misive prin toate gările pământului
am construit cu trudă și multă migală
poduri de cenușă la marginea memoriei
în numele tău omule
pot visa lumi ce nu au să se întâmple vreodată
pot adormi în jilțul argintat al lunii
femeie neagră cu o privighetoare pe umăr
nu
un munte nu se înalță din cuvinte
și nici din mâzgă sau lut
sunt vie și scriu uneori
despre cum vântul spulberă copacii din rădăcini
despre cum întunericul tulbură planete și sori
despre luxurianta liniște a depărtărilor
vine o vreme când vechile noastre urme
se amestecă firesc
atunci se poate vedea
dincolo de linia orizontului
un bărbat ce poartă pe brațe
umbra fosforescentă a unei femei
ascultă poezia în lectura autoarei
am decojit liniștea pereților albi
am lăsat misive prin toate gările pământului
am construit cu trudă și multă migală
poduri de cenușă la marginea memoriei
în numele tău omule
pot visa lumi ce nu au să se întâmple vreodată
pot adormi în jilțul argintat al lunii
femeie neagră cu o privighetoare pe umăr
nu
un munte nu se înalță din cuvinte
și nici din mâzgă sau lut
sunt vie și scriu uneori
despre cum vântul spulberă copacii din rădăcini
despre cum întunericul tulbură planete și sori
despre luxurianta liniște a depărtărilor
vine o vreme când vechile noastre urme
se amestecă firesc
atunci se poate vedea
dincolo de linia orizontului
un bărbat ce poartă pe brațe
umbra fosforescentă a unei femei
ascultă poezia în lectura autoarei
064.208
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dana Banu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 129
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Dana Banu. “urme.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/poezie/1767275/urmeComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ACați văzut un munte fericit?
*
o întrebare aparent retorică; cu siguranță, nimeni n-a văzut un munte fericit din moment ce admitem că fericirea este proprie doar oamenilor și...rămâne mereu o aspirație, un orizont deschis imaginației poetice, prin excelență!
*
versurile din acest poem gavitează în jurul unei tematici existențiale majore: dreptul în sine al omului de a fi subiect creator, pragmatic și axiologic deopotrivă; astfel, el este cel care voiește, imaginează, speră, cunoaște dar și suferă, cel puțin atunci, când nu poate vedea dincolo de \"linia orizontului\", când nu poate avea acces la spațiul libertății de creație;
așadar, omul se află în căutarea fericirii iar în acest scop subordonează toate actele sale;
*
remarc imaginea întregului prin unitatea dintre el și ea:
\"un bărbat ce poartă pe brațe/umbra fosforescentă a unei femei\" (fără să fiu neapărat de acord cu supremația unuia în defavoarea celuilalt)
aprecieri, cu prietenie,
amalia
*
o întrebare aparent retorică; cu siguranță, nimeni n-a văzut un munte fericit din moment ce admitem că fericirea este proprie doar oamenilor și...rămâne mereu o aspirație, un orizont deschis imaginației poetice, prin excelență!
*
versurile din acest poem gavitează în jurul unei tematici existențiale majore: dreptul în sine al omului de a fi subiect creator, pragmatic și axiologic deopotrivă; astfel, el este cel care voiește, imaginează, speră, cunoaște dar și suferă, cel puțin atunci, când nu poate vedea dincolo de \"linia orizontului\", când nu poate avea acces la spațiul libertății de creație;
așadar, omul se află în căutarea fericirii iar în acest scop subordonează toate actele sale;
*
remarc imaginea întregului prin unitatea dintre el și ea:
\"un bărbat ce poartă pe brațe/umbra fosforescentă a unei femei\" (fără să fiu neapărat de acord cu supremația unuia în defavoarea celuilalt)
aprecieri, cu prietenie,
amalia
0
DBDomnule Marcel Cepoi, vă mulțumesc pentru prietenia de suflet și pentru urarea de la mulți ani, multă sănătate și inspirație vă doresc, primiți și din partea mea un semn prietenesc de apropiere
Amalia, finalul ar merita oarecum prelucrat, parcă nu îmi sună foarte bine, m-am lăsat furată de imaginea care chiar mi se pare \"fosforescentă\":) și am scris fără nicio revenire pe text, oricum poezia asta merită o mai mare atenție din partea mea, acum o las în șantier dar voi reveni cât de curând asupra ei, sunt sigură
mulțumindu-vă pentru semnele de lectură,
dana banu
Amalia, finalul ar merita oarecum prelucrat, parcă nu îmi sună foarte bine, m-am lăsat furată de imaginea care chiar mi se pare \"fosforescentă\":) și am scris fără nicio revenire pe text, oricum poezia asta merită o mai mare atenție din partea mea, acum o las în șantier dar voi reveni cât de curând asupra ei, sunt sigură
mulțumindu-vă pentru semnele de lectură,
dana banu
0
ACse vede bine că finalul se vrea închiderea \"cercului\" de umbre, de aici prezența termenului, în asociere cu puterea de a fi lumină a femeii, așadar...pot fi deslușite și alte ințelesuri, care necesită aprofundare temei, ceea ce nu stă mereu în intenția \"grăbitului\" cititor (!...depinde și de cititor);
amalia
amalia
0
AC...mai mult, statura morală a subiectului liric, aspirațiile sale sunt cvasi-lumești deoarece eul nu-și are înălțimile morale asemenea \"munților de cuvinte\", ci asemenea faptelor sale de viață
special,
amalia
special,
amalia
0
DBîți mulțumesc pentru reveniri
tu știi întotdeauna să privești dincolo de cuvintele mele
finalul acela vine de de mult din copilărie, îmi aduc aminte că mi-am visat o dată părinții trecând dincolo de linia orizontului...un vis ce mi s-a părut atunci de o realitate fantastică și care m-a urmărit iată, până acum la aproape 40 de ani
mulțumesc încă o dată,
dana
tu știi întotdeauna să privești dincolo de cuvintele mele
finalul acela vine de de mult din copilărie, îmi aduc aminte că mi-am visat o dată părinții trecând dincolo de linia orizontului...un vis ce mi s-a părut atunci de o realitate fantastică și care m-a urmărit iată, până acum la aproape 40 de ani
mulțumesc încă o dată,
dana
0
rabdă multă poezie...
piatra sparge-n lac oglinda
fruntea n-o să crape griunda...
Aceeași prietenie de suflet,...
Ps. La multi ani!