dan tristian

o expunere coerenta si trezind impresia unei amintiri intarziate intr-un prezent sufocant. straniu! un azi povestit intr-o imposibila departare... sublim!

mi se pare intunecat textul si frant in picaturi de neincredere in clipa ce va sa fie desi placut la citire... brusc finalul acesta si discordant.

o abordare naiva ce desi pare un joc nu ma poate prinde in mrejele lui:)... simplist, indezirabil de simplist expuse aceste randuri...

textul il gasesc lipsit de expresivitate dar mi-a placut finalul pe care il vad reusit... nu am inteles niciodata de ce leoaica si nu pantera! stiu ca panterele sfasie fara sa fie infometate:)

se pare ca ai trecut usor peste ispita amanetarii i-urilor mele:)

copile culorile se topesc in petalele zilei... miracolul e doar cumintenia ta...

fruntea ta scrisore catre un gand in ratacire
nu, nu o trimite asa curand...

sarutul
ca un batran cantand din flaut
tiptil se lasa ca o umbra
pe buzele tale, cadavru de curcubeu...

surprinsa nu vei fi nicicand, nici gand,
pamantul in iluzia formei
te va-nghiti in conceptele asteptarii
si n-ai sa sti,
nu, n-ai sa sti...

frumos!

e parca un text tributar pamantului pe care-l calcam cu indiferenta umbrelor ce suntem...


mi-a placut! bravos!

sublim!

stiloului tau ii cresc frunze, petalele se dezmiarda in cantecul culorii...

asta da!
adicatelea nu am priceput mare lucru! probabil sunt si eu cusut cu piatra:)

un poem cu estompari sentimentale!:)


mi se pare atat de fragmentata rostirea ta incat gandul mi se-mpiedica in sensuri!:)

privirea in jos e plugul ce ara
taramul atator sperante nedestelenite...
cand va fi timpul privirile se vor ridica singure...
deocamdata ramai asa! imi place \"intunericul\" tau...

marturisesc ca nu sunt familiarizat cu evenimente de genul acesta si astfel aprecierile mele poate nu vor fi semnificative...

am remarcat:
- un radulucian plin de energie, usor agitat, multumit de cursul desfasurarii seratei, de altfel cred ca el a fost zambetul serii (deh! pasionat de \"rhinocerologie\":)));
- in mare, o graba a recitarii poeziilor ce mi-a sugerat mai degraba formalismul decat dorinta de a comunica adecvat \"poezia\". trebuie sa subliniez ca m-a cucerit in schimb Monica (a nimanui)cu talentul ei, poate singura care s-a inscris deplin in a recita o poezie si in a pune in ea fiorul cuvintelor;
- am observat oarecum consternat apatia catorva din cei prezenti cat si neatentia ce tindea sa se generalizeze in anumite momente, dovada, zic eu, a lipsei de respect fata de cei ce incercau sa dezvolte spiritul unei seri de poezie;
- un kopilotu \"hotarat\" sa cucereasca inimile tuturor prin maiestria lui deja cunoscuta;
- prezenta notabila a Ceraselei care dincolo de aspectele teatrale puse dibace in scena a cam dat si o lectie de poezie;

cam atat pana sa plec eu:)...

desi senzatia era aceea a unei desfasurari dezorganizate se observa usor ca e vorba de un cerc de prieteni, amici fapt care nu poate decat bucura. cred ca si pt site si nu numai acest gen de evenimente este un pas...

felicitari organizatorilor si la mai multe!:)



ps
pacat ca nu mai imi place carlsbergu\':)

interesant! chiar reusit \"motto\"-ul tau!
si rolul baptist acordat lacrimilor!hm! da, mi-a placut!





erata:)

a-si spala nu \"asi spala\"

Claudiu,am citit si recitit cam tot ce ai postat pe site si... mai mult decat atat.
despre modul tau de abordare poetica, despre incalcirile cuvintelor in nonsens cu prefacuta pasivitate am mai discutat. in mare gasesc scormonelile tale in trairi absconse, mitice, ocultate cotidian nu lipsite de o scanteie ce ar da macar iluzia ca ai talent. si chiar cred ca ai talent insa nu te-ai lasat prada acestuia mizand pe acele prezumtive stari de inspiratie care te viziteaza dupa cum spui, rar. nu! nu pot sa cred ca ce ai scris pana acum e rodul acelei \"inspiratii\" ci mai degraba efectele unui teribilism impotent. gasesc scrierile tale insalubre in buna parte. inca mai astept izvorul tau!:)

atatea astre ce urzesc conjunctii...
si noaptea vine pe furis
plecandu-ne sub pleoape visul...

pe tampla ta, pe frunte
sunt nopti ce inghetat-au
in teama amintirea.
de ce-n litanii frante,
in soapte tremurand
te risipesti ascuns
ca un poem timid?

Anaiss, Anaiss
iar te-ai cufundat in vis?!

mai toate descoperirile din stiinta fost-au urmate si de aspecte negative, aspecte conturate de intentia folosirii acelor descoperiri. cred ca problema |\"etica\"| se cristalizeaza doar in jurul acestor aspecte finaliste. si pana la urma nu oamenii de stiinta vor decide utilizarea clonarii in \"scopuri umaniste\" ci tot acei indivizi ce detin puterea politica... etica? hm! istoria ne tot da bobarnace dar, pesemne, nu prea ne afecteaza luciditatea!...