Dan Norea
Verificat@dan-norea
„Dacă poți să-ți împlinești un vis, ești obligat s-o faci !”
Născut: 1949 în Constanța și, de atunci, constănțean convins. Căsătorit, 4 copii, 3 nepoți (deocamdată). Facultatea de automatică, secția de calculatoare între 1967-1972, prima promoție din București care a dat admitere la secția asta, deci pot fi considerat membru fondator. Ar trebui să primesc un loc în Cimitirul veteranilor. Din…
Al doilea e ușor filozofic. O pală de vânt poate schimba soarta unui om. Aici buburuza e doar un simbol, nu traiectoria buburuzei e esențială, ci chiar a omului - o frunză în vânt.
Al treilea e un poem delicat. Fluturele alb (un personaj important la Șerban Codrin - \"stele absente-/ cu fală intră-n oraș/ un fluture alb\") nu trebuie deranjat, prea rar avem parte de prezența lui.
Nelu, pentru inspirația de care ai dat dovadă, meriți o steluță.
Pe textul:
„Pală de vânt" de Gârda Petru Ioan
Moskovskaia am tot băut
Și nu pot spune că-mi lipsește,
Ba, dimpotrivă. ABSOLUT.
Pe textul:
„Epigrame scrise de basarabeni" de Dan Norea
Pe textul:
„Dormind sub cireș" de Dan Norea
În privința haiku-ului despre Nică, ai dreptate, sunt mai mândru de el decât de oricare altul. Pentru că are în el (și) ceva românesc sau, cum am mai spus deja, unește și desparte în același timp două filozofii, niponă și românească.
Ottilia, mă bucur că ți-au plăcut. Dacă vrei să alegi un haiku, procedează ca un fost coleg de-al meu, care nu se hotăra între o Tămâioasă de Pietroasele și un Cabernet: și-a umplut câte un pahar din fiecare, inspira adânc parfumul de Tămâioasă și sorbea un gât din Cabernet.
Mulțam pentru aprecieri.
Pe textul:
„Dormind sub cireș" de Dan Norea
(neculai lunca)
Dacă te uiți l-a mea fotografie,
Vei constata că eu, într-adevăr,
De ani de zile (pare-o veșnicie),
Nu am mai adormit așa - sub păr.
Pe textul:
„Dormind sub cireș" de Dan Norea
Am în cap atât o idee -zilnică-
I-aș califica la un loc de muncă
Silnică.
Pe textul:
„Naționalei de fotbal a României" de Sorin Olariu
Mi-am pierdut în ea un bisturiu,
Un amic pierdu pe soacra sa,
Mai devreme, alții mai târziu,
Sigur pierdem toți câte ceva.
După modificare, la prima vedere, între primele două versuri nu e nicio legătură, ca și în epigrama originală. La a doua vedere este o legătură, dar concluzia este cu atât mai valabilă.
Pe textul:
„Pierdere" de Istoc Virgil
Profesor ești când nu știi să produci,
Dar dacă nici de asta nu ești bun
Rămâne doar atâta - să conduci!
Pe textul:
„Catrene meseriașe (IX)" de Viorel Vrânceanu
El, printre crescătorii ordinari,
A inversat un pic doar o etapă,
Căci crește peștii și îi face mari,
Dar numai după ce i-a scos din apă.
Poetul
Poetul este-un aparat mai fin,
Sensibil tare, parcă-i un blestem;
Produsul lui finit e un poem,
Materialul consumabil… vin.
Pilotul
Atunci când avem interese,
Ne poartă pe sus, prin eter,
Dar numai cu-a lui stewardese
Ajunge-n al nouălea cer.
Pe textul:
„Catrene meseriașe (IX)" de Viorel Vrânceanu
Între noi fie vorba, tare rău îmi pare că nu ești invidios!
Pe textul:
„Zeci de strungărețe" de Dan Norea
Dar și la noi sunt multe, asta-i drama:
Când Boc a atacat economia,
A atacat și Mitru epigrama.
Pe textul:
„Dezastru" de milos petru
Și trece ziua, luna, anu\'
Și umple-un coș cu vise rare
Și zice lumea: Ce coș-mare!
Aurel, glumesc, adevărul este că tare bine mai cioplești!
Pe textul:
„Cioplitorul de vâsle - 2" de Aurel Sibiceanu
Într-adevăr, primul mi se pare cel mai haiku, de aceea am și luat titlul de acolo. Al doilea e ușor pretențios, iar al treilea se vrea un senryu, bazându-se pe dublul sens al cuvântului \"însemnată\".
Mulțam pentru vizită și aprecieri.
Pe textul:
„Zeci de strungărețe" de Dan Norea
las baltă magnolia
și fur un sărut
Florinel, mi-a plăcut haikuul ăsta de când l-am citit prima dată, în concurs. Noroc că nu era o magnolie prin preajmă, că nu-l mai citeam. :)
Pe textul:
„Haiku (67)" de Florentina-Loredana Dalian
Mi-au plăcut toate definițiile, dar pe podium aș așeza:
1. Oierul
2. Naratorul
3. Nămolarul și Olarul
Mențuni - celelalte.
Cum tot grupajul mi se pare la nivelul de sus, vin cu o steluță.
Trebuie să spun că, de când ne-ai părăsit, n-am stat degeaba. Am continuat până la Z, așa că acum vin cu definiții scrise cu multe săptămâni în urmă. Se pare că am ales cam aceleași meserii și, dacă există similitudini, sunt complet accidentale.
Navigatorul
E-o meserie simplă, naturală,
Nu ai nevoie nici de alfabet,
Orice copil ce nu e dus la școală
Navigă la cinci ani, pe internet.
Olarul
Vi-l recomand, e bun de senator,
Căci poți s-afirmi, chiar fără să te-nșeli,
Că reușește zilnic și ușor
S-o ducă bine doar din învârteli.
Opticianul
E căutat de doamne ne-ncetat,
Căci doar cu o pereche de-ochelari,
Se uită fiecare la bărbat
Și-i vede toate alea mult mai mari.
Pe textul:
„Catrene meseriașe (VIII)" de Viorel Vrânceanu
RecomandatDaniela, și eu am impresia că premiul e scornit anume pentru el pentru că, după câte țin minte, în precedenții doi ani, nu s-a acordat așa ceva (mai în urmă nu am idee). Doar că, deși la tine e o poantă, mie mi se pare un elogiu - Nelu-Petrică i-a obligat să inventeze un premiu pentru el.
Dacă tot am revenit, trebuie să menționez că Vali Slavu, cu delicatețea care o caracterizează (delicatețe pe care, nu știu de ce, unii agoniști o neagă) m-a atenționat pe email că am o aritmie. Avea dreptate, ca de obicei (\"de obicei\" se referă nu la dreptatea lui Vali, ci la aritmiile mele). Drept care am modificat versul 3, din \"Deși, la start, singur pe pistă,\" în \"Deși, la start, doar tu pe pistă,\".
Mulțumesc, Vali!
Pe textul:
„Mesaj pentru Petru- Ioan Gârda, din partea U.E.R." de Dan Norea
RecomandatDar ieri am avut întâlnire CUC, am împrăștiat revistele celor abonați și îl aud pe Ionuț Țucă, tânărul și talentatul meu coleg, cu chi de vultur:
- Ia uite, \"Prăvălia cu umor\" e nominalizată la premiul UER.
Abia atunci am citit pagina cu anunțul și primul care mi-a sărit în ochi a fost numele tău.
Pe textul:
„Mesaj pentru Petru- Ioan Gârda, din partea U.E.R." de Dan Norea
RecomandatLa iarbă verde, pe o cuvertură,
Căci șeful de comisie-a cerut
Să-i dea comisionul în natură.
Pe textul:
„Solidari cu o colegă" de Gârda Petru Ioan
Ceva ce, logic, s-ar exclude:
Cum de bărbații, când sunt copți,
Aleargă după fete... crude?
(Goea Maria Daniela)
Realitatea este nudă,
Bărbații toți sunt masochiști,
Dovadă: mulți epigramiști
Și tu, ce ești atât de crudă...
Pe textul:
„Paradox comportamental" de Goea Maria-Daniela
Ei, află că știu un bețiv care a ajuns în Rai. Era pâinea lui Dumnezeu și, cu excepția propriei persoane, n-a făcut niciodată rău nimănui. Dacă există Raiul, sigur a ajuns acolo.
Revenind la epigramă, trebuie să spun că altceva nu mi-a plăcut (până acum n-am spus-o, pentru că Daniela, nefiind bețivă de bere, sigur nu știa) - combinația lapte și bere e de-a dreptul scârboasă. Îmi provoacă niște spasme în stomac numai când o citesc. În niciun caz nu poate fi visul despre Rai al unui bețiv/ băutor/ amator de bere.
Pe textul:
„Băutorul credul" de Goea Maria-Daniela
