Dan Norea
Verificat@dan-norea
„Dacă poți să-ți împlinești un vis, ești obligat s-o faci !”
Născut: 1949 în Constanța și, de atunci, constănțean convins. Căsătorit, 4 copii, 3 nepoți (deocamdată). Facultatea de automatică, secția de calculatoare între 1967-1972, prima promoție din București care a dat admitere la secția asta, deci pot fi considerat membru fondator. Ar trebui să primesc un loc în Cimitirul veteranilor. Din…
Mi-a plăcut și faptul că, la fel ca mine, ai scris o fabulă după regulile clasice - prozodie inegală, construcție îngrijită, morală care satirizează un aspect social, dar lipsită de poantă finală surprinzătoare.
Din păcate, și rezultatele au fost asemănătoare. Ideea generală când trimiți texte la un concurs este nu să te străduiești să creezi texte obiectiv cât mai bune, ci texte care să corespundă așteptărilor juriului. Acum, sincer, fabulele lui Laurone m-au încântat ȘI datorită formației mele de epigramist, nu numai a aceleia de cititor de fabule.
Felicitări!
Pe textul:
„Ai carte, ai parte..." de Rodean Stefan-Cornel
Pe textul:
„Amicii au totdeauna dreptate " de Dan Norea
Singura la care vin cu o cârcoteală este "Familie de actori". Cred că poanra ar fi fost mai percutantă dacă ultimele versuri ar fi arătat așa:
Dar, când sunt acasă, amândoi
Vor să joace rolul principal.
Pe textul:
„Chișinău 2011" de ioan toderascu
În cuplu - ca să par bărbat -
Ar vrea nevastă-mea să pot
Să fiu pe zi un bancomat...
Pe seară, în iatac... robot.
(Ion Ruse)
Și replica:
În mod reflex (așa socot),
Funcționarul a răspuns:
Eu pot să fiu oricând robot
...Dar numai uns.
Pe textul:
„ Bărbatul cibernetic" de Ruse Ion
De dame,-n care lider e a mea:
Atât de moarte sunt cu toate după,
Că zilnic ar ucide pentru ea.
(Florian)
Femeia, apropo' de moarte,
E-n stare să comită crime:
Atunci când ți-a murit o parte,
Ea te omoară-n întregime.
Pe textul:
„Amicii au totdeauna dreptate " de Dan Norea
- temă comună (aici, animale domestice sacrificate);
- prozodie asemănătoare - împărțirea în strofe (rar folosită în fabulele clasice), versul scurt, ritmul iambic sau trohaic (deci cu picior din două silabe);
- morală surpriză, imprevizibilă.
Toate acestea trădează formația ta de epigramist. S-a dovedit că au avut succes, festivalul fiind unul de epigramă, iar juriul format din epigramiști. Încă o dată, felicitări!
Pe textul:
„Fabula porcului" de Laurentiu Ghita
Ideea temei libere (prelucrarea epigramatică a operelor unui clasic) mi se pare excelentă, dar realizarea nu mă încântă în mod deosebit.
Pe textul:
„Epigrame Chișinău" de Laurentiu Ghita
Am remarcat că scrii "sânt", ceea ce mi se pare ciudat. Normele cu "â" și cu "sunt" au apărut simultan, deci ori scrii "sînt" ori "sunt".
Pe textul:
„Sfârșitul (g)lumii la Chișinău (epigrame)" de florian abel
Întinerirea țapului nu e opera mea, ci a lui Anton Pann. Dacă observi, în titlu apare "țap", iar în primele versuri este "ied". Eu n-am făcut decât să mă folosesc de această ambiguitate, pentru că "ied pe varză" sună mult mai apetisant.
Sincer, mie cel mai mult mi-a plăcut ultima, pentru că are o morală mai puțin previzibilă. Dar are dezavantajul că spune un adevăr greu de recunoscut în public.
Oricum, pentru aprecierile tale, la prima întâlnire îți torn un pahar de vin.
Pe textul:
„Fabule trimise la Chișinău" de Dan Norea
Dar și tu ai dreptate, fenomenul este prezent la noi în permanență. Dacă ar fi să mă gândesc la cineva, Băsescu e acela: s-a făcut frate pe rând cu Iliescu, cu Roman, cu Ciorbea și țărăniștii, cu Tăriceanu și liberalii, cu Geoană și pesediștii, după care le-a dat la cap tuturora într-o veselie. Unii din ei, cum ar fi Ciorbea și Roman, au rămas definitiv la pământ, după KO-ul aplicat de Băsescu.
Florian, și pe mine m-a încântat ideea - să preiau fabule vechi și să le dau continuări diferite de cele originale. O problemă este că am păstrat ideea de fabulă moralizatoare, ori la un concurs de epigramă, singura morală apreciată este una surpriză, cu poantă în ultimul vers. O altă problemă e că am încercat să păstrez prozodia originală, care nu prea respectă rigorile de azi. Dar asta e, sunt primele mele fabule.
Pe textul:
„Fabule trimise la Chișinău" de Dan Norea
Felicitări agoniștilor Florian Abel, Marian Dobreanu, Vasile Vajoga, Laurențiu Ghiță!
O mențiune specială pentru colegul meu de club, tânărul Ionuț Țucă, pentru a treia diplomă obținută în toamna aceasta. Nu publică pe agonia, dar știu că citește.
Pe textul:
„Premiile Festivalului Național de epigramă și fabulă „Donici, cuib de-nțelepciune” " de Ion Diviza
Așa cum s-a prezis, veni năpasta
Pe agonia când, mai mare drama,
Ți-ai publicat aicea epigrama.
Pe textul:
„"Apocalipsa" de azi sau 11.11.11" de Mihai Cucereavii
Pentru că și-n iad - parol!
Te jupoaie ne-ncetat,
Cât ai fi de-mpielițat!
Cred că în loc de "te jupoaie" e mai sugestiv alt cuvânt, dar vreau să păstrez decența impusă de gazdă.
Pe textul:
„Soția justițiară (2)" de Goea Maria-Daniela
Ce nu va fi în veci supus;
În fața voastră, dragi femei,
Voi ține-ntruna capul sus!
(Sorin)
Te declari un nesupus,
Stai mereu cu capul sus,
Dar dorința ta rămâne...
O mulțime de stăpâne!
Pe textul:
„Declarație de război femeilor" de Sorin Olariu
Pe textul:
„Caricaturistului Leonte Nastase" de Ruse Ion
Îți mai urez ca după aceste "Scrisori..." să urmeze încă și încă multe alte volume de proză scurtă, medie și lungă și nu numai proză. Sunt sigur că așa, în trecere, în câțiva ani aduni suficiente texte pentru un volum de poezii și unul de haiku, dacă nu cumva le ai deja.
Și pentru ca tot mai mulți colegi de pe aici să fie informați despre eveniment, îl luminez cu o stea.
Pe textul:
„Lansare „Scrisori netrimise”, Slobozia" de Florentina-Loredana Dalian
RecomandatVin, și pe această cale, cu felicitări pentru premianți, în special pentru agoniști. Privind la clasament, pot spune că e bine și sub Vali Slavu, dar o avertizez că voi încerca, data viitoare, să fiu eu deasupra.
Tot aici, îmi exprim bucuria de a vedea doi constănțeni premiați, lucru care îmi dovedește, încă o dată dacă mai era nevoie, că aplauzele de la fondarea CUC-ului n-au fost gratuite.
În final îi adresez lui Vali rugămintea să obțină de la Tea, pentru toate festivalurile de acum încolo, aparatul foto minune, pentru că diferența de calitate e vizibilă. Eventual facem o cerere la d-l Corbu ca Vali să foe numită, cu caracter permanent, fotoreporter al UER, cu dreptul și obligația de a participa la toate festivalurile.
Pe textul:
„Festivalul Național de Satiră și Umor „Povestea vorbei”" de Vali Slavu
RecomandatUite, își dau un exemplu. Sunt sigur că găsești ceva mai bun.
E adevărat, parol,
Tot ce-ați spus de siluire
Dar, să știți, a fost viol
Doar la reconstituire.
Pe textul:
„Ce declară profesorul acuzat..." de Gârda Petru Ioan
Dan T, în unele situații e bine să fii mai puțin categoric. Ia gândește-te logic:
- poezia a luat premiul I, acordat de niște maeștri ai poeziei clasice; știai că o parte din ei figurează în ultima antologie a sonetului românesc?
- aici, pe site, poezia a fost apreciată de câțiva colegi recunoscuți pentru calitatea prozodiei, unii din ei având și contribuții teoretice: Nae Bunduri, Cornel Rodean, Viorel Vrânceanu, Nelu Gârda, Neculai Lunca, Grigore Chitul, Florian Abel, etc.
Oare toate astea n-ar fi trebuit să te pună un pic pe gânduri? Să-ți strecoare o mică îndoială în suflet, care să te facă să iei dicționarul în mână? Dacă nu, înseamnă că ai ajuns la o concluzie falsă: că cei enumerați formează o gașcă închisă de autoproclamați elitiști, care își tolerează greșelile între ei, în schimb le vânează pe cele ale tinerelor talente, pentru a le stopa promovarea.
Complet fals! Dovada o constituie, printre mulți alții, Nelu Gârda și Vali Slavu, care aici au debutat, au fost încurajați, s-au afirmat și astăzi figurează frecvent pe podiumurile marilor concursuri.
Dacă tu nu te simți încurajat, este din alte motive: încerci să-ți susții punctul de vedere până în pânzele albe, cu încăpățânare, fără a învăța din experiența celor din jur, cărora încerci să le dai lecții. Un pic de umilință este necesară la orice nivel, inclusiv în vârf.
Pe textul:
„Muza" de Dan Norea
Și vă asigur pe amândoi că a avut succes, a fost întâmpinată cu râsete și aplauze.
Pe textul:
„Caricaturistului Leonte Nastase" de Ruse Ion
