Dan Norea

Cornel, mă bucură stilul tău ingineresc. Ai dreptate întrutotul. Am folosit intens DEX-ul și dicționarul de omonime, dar cele mai bune poante vin ele la tine, fără să le cauți. E adevărat, trebuie să ai ochiul ager și să le prinzi din zbor.
În schimb, la proverbe și aforisme e invers. Nu plecam de la dicton și căutam poanta, ci îmi veneau în minte simultan poanta și dictonul aferent. Dacă poanta nu e nemaipomenită, dictonul e de vină ! :)
Și în legătură cu epigramele tematice de la concursuri ai dreptate. Mă simt încorsetat și am impresia că e un fel de exercițiu de versificație la care, în plus, trebuie să găsești și o poantă.


Domnule Cuzuioc (deși am putea să ne tutuim, avem aceeași vârstă), aveți dreptate cu acel \"aude\" folosit de două ori. Ba, pot spune, inițial epigrama avea verbul de trei ori, începea cu \"Aud...\". Ce să fac, m-am lăsat influențat de acel \"audiatur\" din titlu. :) Voi căuta o soluție, mulțumesc.

Cum o dau și cum o-ntorc,
Vin cu gândul tot la porc;
Oare lumea se porci
Până a-l domestici?!
(Ion Diviza)


Porcul

În orice țară, fie ea din UE,
Un porc, mai spre Crăciun, tre\' să se suie
Drept în cuptor, iar mai apoi pe masă.
Dacă-i domestic, să rămân-acasă !


Titlul, dar mai ales subtitlul
(Cornel Rodean)

Cornel, mii de scuze. Nu pentru intenție, ci pentru neglijență. Ultimelor texte le-am atașat câte o dedicație, pentru a indica pe cei care mi-au inspirat ideea. Repet, ideea, nu conținutul. Maria Gold nu e nici tocilara, nici mama ei. Cursivu Petre nu e țăranul ajuns la oraș. Nici nu mi-a trecut prin minte că, fiind epigrame, s-ar putea interpreta și altfel.
Revenind la titlu, eu am o serie întreagă de epigrame aforistice în care dictonul/ aforismul/ proverbul este postat în titlu, iar poanta vine cu o interpretare inedită, bazată pe un joc de cuvinte sau o omonimie.
Îți dau un exemplu mai vechi, cu subtitlul eliptic \"Cogito ergo sum\".

Descartes la ruleta rusească

N-am nevoie de-amuletă,
N-am motive să fiu trist,
Joc tot timpul la ruletă,
Dar câștig și deci… exist.


Petru, n-ai impresia că și fără personajul nostru, politica e plină de porci ?
:))

...nu știu dacă ăsta e un exemplu tipic de titlu conceptual. Dar cu siguranță, întreaga epigramă, fără titlu, n-ar avea prea mult haz și, în plus, ar fi catalogată drept vulgară.
Așa, paralelismul cu dictonul latin, precum și jocul de cuvinte (cealaltă parte în sensul de celălalt capăt) sper să îi justifice existența.

Emil,
între cele două sensuri ale cuvântului \"închis\" (la închisoare și la caracter), îl aleg pe al treilea - închis la culoare. În tinerețe eram brunet. Acum nici măcar \"grizonat\" nu mai exprimă corect situația, nu atât din cauza raportului păr alb-păr negru, cât din cauza absenței. :)

Mulțumesc pentru dedicație.

Nu știu ce anume nu merge. Și e normal să nu-mi vină (mie, primul) ideea unei corecturi.

Haide să-ți explic cum am gândit. \"Universul citadin\", termen pretențios (mai ales pentru cineva care scrie haiku), a fost ales intenționat pentru a sugera mutația culturală a celui plecat de la sat.
Poanta epigramei se bazează pe dublul sens al cuvântului \"cultivat\", eliptic în ultimul vers. Jocul de cuvinte, paradoxul din ultimele două versuri și elipsa din ultimul ar trebui să constituie atuuri suficiente ca să fie considerată o epigramă bună.
Singurul lucru de care nu sunt sigur este originalitatea. Aici niciodată nu poți fi sigur că n-a mai fost scris ceva similar.

Mulțam pentru semnul lăsat. Cu aceeași prietenie,
Dan

Păi în primul rând, felicitări ! Pentru victorie, nu pentru epigramă. :)

În al doilea rând, îndemnul să citești de două ori înainte de a posta. Ai strecurat ditamai greșeala în titlu \"ăstai\".

Probabil că ai dreptate, școala nu e soluția tuturor problemelor. Dar văd că mi-ai luat mesajul oarecum la propriu, ori eu intenționam să fac o demonstrație prin reducere la absurd. Și speram să fiu înțeles tocmai pentru că aici suntem o mare de oameni cu un atribut comun - iubitori ai cărții.
Cu simpatie,
Dan Norea

Domnule Liviu-Ioan Muresan, ați pus punctul pe I. Paradoxul este că normalul a devenit anormal. Drama e că anormalul a devenit normal.
Mă bucur că v-a plăcut și vă mulțumesc pentru semnul lăsat.


Cornel, văd că și tu, ca și mine, analizezi și clasifici totul. Și mă bucur.
Motivele enunțate sunt adevărate în cea mai mare parte. Adică stai, că e greu să transmiți un mesaj corect. Motivele sunt adevărate în totalitate. Ce voiam să spun - cazurile în care se aplică sunt valabile în cea mai mare parte.

Și pe site, ca peste tot, există orgolii în proporții inegale. Ca urmare găsești persoane care se simt atacate la cea mai mică observație.

În ce mă privește, accept (în sensul că nu mă supăr) observații de la orice coleg. Dar asta nu înseamnă, bineînțeles, că sunt de acord cu toate și că mi le însușesc.
Ce apreciez la tine este că ai dreptate în marea majoritate a intervențiilor. Ceea ce denotă discernământ, lipsă de grabă, responsabilitate și simț pedagogic. Cine primește observații de la tine ar trebui să fie mulțumit necondiționat.

am încercat să-ți urmez toate sfaturile. Am făcut modificările sugerate, în plus am adăugat strofa I-a (ca introducere) și strofele 5 și 6, care să dea cursivitate.
Doar că mi se pare că a ajuns cam lungă. Adică se diminuează importanța poantei, dar crește și devine ceva mai cursivă povestea.

Îmi bucură retina și poemele tale. Dar cel mai mult mă bucură vestea despre succesul de la Chișinău. Felicitări și cât mai multe premii !

Cred că ce spui aici e-adevărat,
Și-n fața ta îmi vine să mă-nclin:
Cu cât țăranul e mai cultivat,
Cu-atât pământul este mai puțin.

... vă transmit și pe această cale: Sorin, Laurențiu, Vali, Ovidiu și Colo !
Îmi pare rău că nu pot veni vineri la lansare. Dar vă voi urmări sâmbătă seara la TV.
Sorin, marți ajung la București. Mai ești pe acolo ?

Cornel,
Toate observațiile tale sunt corecte și încerc, dacă am timp, să le materializez în seara asta (mă refer în special la completarea cu cele două strofe).
Auzi, ai fi de acord să-ți trimit epigramele mele înainte de a le trimite la concursuri ? Glumesc, evident, dar ce bine mi-ar prinde !

Ioan (sau Petru),

Plăcutul și utilul

Să n-ai avere nu-i așa o dramă
Și-i chiar plăcut să scrii o epigramă,
Dar învățați-i pe acei școlari
Să publice catrene pe dolari.
:)

N-am răspuns până acum pentru că am încercat să cizelez unul din comm-uri. N-a ieșit chiar așa cum doream eu, dar nu mai am timp și îl postez așa cum e, sub titlul \"Educație ratată\".

Și n-ai găsit nicio metodă ?
Căci sunt atâtea azi la modă.
De țipi la ea așa, puțin,
Vei fi un fraier misogin.

Tu, cât mai multe epigrame,
Să ni le-aduci aici, în rame !
Însă plutește o-ntrebare:
Mai sunt pe lume, azi, fecioare ?


La mulți ani !
(se pare că avem aceeași vârstă)
:)

Vă rog să nu mă acuzați,
Am doi băieți realizați,
Însă cu fata-am dat-o-n bară,
I-o biată universitară.

Un anturaj nepotrivit
A-ncurajat-o la citit
Și-n loc să meargă-n discotecă
Au dus-o la bibliotecă.

Acum e prea târziu, îmi pare,
Microbul cărții e prea tare.
Mă-ntreb, ce genă o avea ?
Io cred că nu e fata mea.

Spune tăticul, mâniat:
- Deloc nu l-ai supravegheat
Pe feciorașul nostru, Ghiță,
Și iată, are coroniță !

...catrenul colegului tău, doctorul Șchiop.
Dar fenomenul înmulțirii epigramiștilor, dacă e real, e benefic. În orice domeniu, crescând baza de mase, crește șansa apariției unor autori de excepție.
Totul e să învețe să scrie cu răbdare, chiar dacă pare \"teribil de ușor...\"

I-a dăruit o muză, cu mult dor,
O călimară plină cu umor,
Să scrie epigrame mură-n gură...
Dar el le scrie doar la tastatură.

- Îți pot așterne drumul doar cu flori,
Însă deși-ți ofer dragostea Mea,
C-un Fisc și-o Moarte toți sunteți datori.
Parlamentarul zice: - \'Om vedea !