Dan Norea

Am aflat din epigrame
Ce principiu se aplică:
Dacă ai careu de dame,
Cea mai bună-i cea de pică.

...păi asta e ideea: să mai aflăm ce a avut particular fiecare festival în parte.
Fiindcă în comun au multe: eforturile gazdelor pentru finanțare și organizare, cazare, masă festivă, premiere, recital cu public, poză de grup...
Ce mi se pare impresionant este că umoriștii, în special epigramiștii, au devenit un fel de mare familie care sună goarna din când în când și (cum bine zicea Dobreanu odată) se adună precum rudele la o nuntă, botez sau tăiere de moț.

Odată-ales un individ
La Deputați sau la Senat,
Predă cu acte la partid
Ambele bile - un mandat.

Dacă mi-asigură, bădie,
În mod real și nu simbolic
Virilitate mai tîrzie
Mă convertesc: devin catolic !
(Tataia)


Și dup-a ta promisiune,
Soția ta, mereu șarmantă,
Văzând că-i pură ficțiune,
Devine, sigur, protestantă.

Domnilor, fie că soacrele înoată bine, fie că se îneacă, o fac cu un singur n. Regula zice că apar doi de n numai la cuvintele în care în e prefixul unui cuvânt care începe cu n: înnopta, înnoroi...

...ai militari în familie ? Totul sună atât de veridic ! :)

Felicitări pentru o parodie savuroasă și, bineînțeles, pentru premiu. La mare (urare de constănțean) și la mai mare (urare de militar) !
Dan

Fi\'ndca eu in asta seara
Vreau si numere si limbi...
(Sorin Olariu)

Vrea și numere și limbi ?
Nu-i momentul de taifasuri
Și nici vremea să te plimbi...
Să-i acorzi, vrea, două ceasuri.

Iar pe tine, Dane, propun să te înscriem la Formula 1:)
(Florinel)

Uite că la asta nu m-am gândit. Se vede că mi-ai fost cocopiloată două zile. Da\' de la Sibiu am venit și mai repede, am făcut Sibiu-Constanța în 6 ore. Măcar pe șosea să depășesc și eu pe toată lumea. :)

Zice ea, cu-o mutrisoara:
- Poti cadoul sa mi-l schimbi?
Nu vreau ceasul cu bratara
Ca-i cu cifre... si vreau limbi!
(Sorin Olariu)

Ce-nțeleg din epigramă:
Prin metode marginale
Îți transmite-o-ntreagă dramă -
Nu-i plac numerele tale.


Sorin, am oscilat dacă să-i pun semnul ăla de \"vulgar\". Dar după câte știu, e recomandabil doar dacă are cuvinte explicite.
Vezi că doamna Elis Râpeanu a cerut texte pentru o culegere de epigrame picante.

Văd că agonia câștigă concurs după concurs, la toate probele posibile. Eu propun să trimitem câteva reprezentante la un concurs de miss, sigur luăm și acolo ceva premii.
Nelu, Tincuța, cow-boy, Pannduru, felicitări și la cât mai multe !

Tocmai am citit că ai luat locul I la \"Podul minciunilor\". Felicitări maxime, nici nu-ți pot ura \"La mai mare!\" pentru că e imposibil.
De altfel, parodia de mai sus face toate paralele și merită cu prisosință locul I.

Cealaltă cred că ar trebui postată separat, merge să publici un grupaj de epigrame, dar nu unul de poezii.

Voi mai scrie, fie și numai de dragul laudelor tale.
(Nelu Gârda)

Păi atunci nu mai e cazul să te laud și eu, văd că laudele lui Vali sunt necesare și suficiente ca să scrii și alte parodii la fel de spumoase. :)
Da\' până atunci eu zic s-o postezi și pe aia mai scurtă și mai puțin lucrată.

Nelu Gârda - aici legătura cu catrenele precedente este denumirea limbilor: secundar, minutar, orar

Directorul peltic

Cu secretara s-a cuplat
În mod complet accidental;
Voia programul afișat
Și l-a cerut: \"Vleau un olal\".


Todo

Pot veni cu explicații suplimentare: m-am bazat pe un dublu joc de cuvinte:
- secundar = ac de ceas, dar și al doilea (sens speculat de Nelu în replcă);
- limbă = ac de ceas, dar și limba umană.
Totuși, nu cred că îți erau necesare aceste explicații. Ai dreptate, e un catren slab. Dacă nu de altceva, măcar de aceea că, în plus față de titlu, am simțit nevoia să vin cu o introducere - diferența dintre bărbați și femei. Adevărul e că îmi plac jocurile de cuvinte și uneori mă las furat de ele.

Desigur, aș fi reușit
Să cumpăr... satul meu natal.
(Ica Ungureanu)

Un sat dac-ai fi cumpărat,
Uimită ai fi constatat
În fiecare curte-n parte,
Că toate caprele sunt moarte.

Am vrut să fac o modificare și am apăsat din greșeală pe \"Șterge\". Cum nu există nicio protecție împotriva unei erori (o confirmare DA-NU sau un Undo), textul a dispărut cu replica ta cu tot.

Bună, dar după mine, cea mai bună din galerie este una a lui Toderașcu, ceva de genul \"el a plecat, ea a rămas\". Dacă ne citește, îl invit s-o posteze drept comentariu.

Față de cei mai mulți din cititorii agoniei, mă consider un privilegiat - am în bibliotecă toate volumele semnate de Laurențiu Orășanu, inclusiv \"Autorul\". În plus, cred că am citit majoritatea textelor postate dar încă nepublicate. La vremea respectivă am comentat o bună parte dintre ele. Și repet ceea ce i-am spus deja - după mine, proza este genul care îl reprezintă cel mai bine și care îi poate asigura succesul. Are un stil inconfundabil - cursiv, atrăgător, în care sunt strecurate ironii fine și stropi de umor, ușor de citit dar fără facilități gratuite, cu un limbaj decent dar fără false pudibonderii, în care acțiunile prezentate sunt plauzibile fără a fi vreun moment banale. Într-un cuvânt, proza orășeniană poate satisface toate gusturile, de la un cititor elevat până la unul avid de acțiuni palpitante.

Mulțumiri, Eugenia Reiter !
Felicitări, Laurențiu, succes la lansare și mai ales, succes în cariera de prozator !

Prozele tale se citesc ușor fără a fi ușoare...
(Nicolae Diaconescu)

Pot depune mărturie pentru asta. Le-am cărat de la Alba Iulia la București. Îi chem drept martori și pe Laurențiu Ghiță, care le-a luat de la editorul din Cluj și mi le-a predat la Alba Iulia, dar și pe Laurențiu Orășanu, care le-a preluat la București, ducându-le pe brațe până la locația indicată de autoare. Consider că toți trei suntem suficient de avizați în aprecierea unor proze și, pe cuvânt de onoare, nu sunt deloc ușoare. :)

Acum serios, citisem majoritatea textelor aici, pe site, înainte de apariția cărții. O parte le-am recitit în ultima săptămână pentru că, evident, chiria pentru transportul cărților a fost un exemplar cu autograf. După mine, textele din acest volum sunt cel puțin egale cu cele din primul. De fapt, după știința mea, acesta ar fi trebuit să fie primul volum, dar destinul a hotărât invers.

Florinel, îmi pare nespus de rău că, deși lansarea se va face la Constanța, nu pot participa - în zilele respective sunt plecat din oraș.
Dar vin pe această cale cu felicitări pentru reușită, urări de a completa cariera literară cu cât mai multe volume (de ce nu și un roman) și succes la apropiata lansare!

Todo,
1. Referitor la aparteneța ta la cele două cenacluri: n-am contestat-o, dar citez din ultima noastră convorbire verbală \"Nu știu de ce Cornel m-a invitat pe mine, iar pe tine nu. Probabil pentru că sunt președinte de club. Fă-te și tu președinte (în subtext: cu riscurile de rigoare, fiindcă președinții sunt uneori împușcați :) ) la Vaslui, că la Costești nu cred că poți înființa un cenaclu\".

2. Care crezi tu că e semantica expresiei \"face cum vrea mușchiul lui\" ? Că acționează fără rațiune, haotic sau mai pe românește \"cum i se scoală\" ? Nu, nici pomeneală. Înseamnă că, indiferent care a fost motivația, oricât de logică ar fi fost, nu trebuie să dea socoteală celor din jur.
Așa că \"o întorci ca la Ploiești\" nu cred că se potrivește.

3. \"Epigramiștii de pe podium vor primi totdeauna și oriunde, necondiționat, invitație la festival\". Aici am emis o regulă pe care am de gând să o respect, dacă voi fi vreodată în situația respectivă. Faptul că în două-trei cazuri a fost încălcată nu îi anulează caracterul de normă și, în cazurile respective, cei frustrați au tot dreptul să acuze încălcarea ei.

4. Spui că privești problema din mai multe unghiuri. Nu cred, aici sunt posibile doar două unghiuri mari: cea a unui organizator și cea a unuia care nu a fost niciodată în situația asta. Pozițiile nu sunt ireconciliabile, cu o singură condiție, care va rezolva totdeauna cele mai multe conflicte: să încerci să te pui în locul celuilalt. După mine, tu n-ai încercat. Sau, mai exact: n-ai reușit. Tu ai o judecată de genul \"Dacă aș organiza un festival, pe cine aș chema primul ? Pe Toderașcu, pentru că e vechi, e bun și are multe premii\". Cu alte cuvinte, îi obligi pe ceilalți să adopte criteriile tale.

Indiferent dacă răspunzi aici sau nu, voi continua discuția pe email, pentru că aici deja s-a lungit prea mult. Ultimul lucru pe care vreau să-l subliniez este că nu sunt înverșunat, nu sunt ranchiunos și nu voi acționa niciodată influențat de discuția de aici.

Toate sunt bune, dar prima mi se pare net peste celelalte.
Cârcoteli:
- la a doua, în \"Găsindu-mi unul mai la umbră mie!\", ordinea cuvintelor mi se pare ușor nenaturală.
- la a patra, metrica 10-9-9-10 nu-mi sună bine. Știu că versurile care rimează sunt egale, dar rămân la părerea că versurile inegale sună bine doar la rima încrucișată, gen 10-9-10-9.