Epigrame trimise la Craiova - 2011

...a trei și ultima sunt foarte bune. Pe penultima o știam.
Liliacul sau... e trasă cam forțat la temă.
În a doua ar fi fost interesant ca "banii" să aibă semnificație dublă.

Felicitări!

În general mi-au plăcut, cu un plus la prima (interesantă "găselnița", cu tâlc, adevărată și actuală) și un minus la a patra (motivul parlamentarului care doarme și "suge sângele boborului" nu mai este prea atractiv).
Succes în continuare!
Cornel

Îmi place în mod deosebit prima și pentru că găsesc multă istorie în ea.
- Banul Măracine arată cât de vechi sunt legăturile militare româno-franceze.
A luptat cu vitejii lui olteni, în secolul 14 în Franța, împotriva englezilor în războiul de 100 de ani. Este strămoșul poetului francez Pierre de Ronsard.
- Banii Udrea și Manta au fost comandanți temerari ai lui Mihai Viteazul, al cărui nume îl invoci în versul doi.
Banul Udrea i-a rămas credincios în cele mai grele momente.
Banul Manta e cel care a eliberat Brăila de turci. E strămoșul marelui nostru epigramist Cincinat Pavelescu.
Să-ți dau și o replică la:

Conducere preventivă

Iubito, când la mine vrei să vii,
Condu cu grijă și îți spun motivul:
E un panou "Atenție, copii!"
...Așa că nu uita prezervativul!
D.N.

Indicator rutier

Iubești o doamnă prea frumoasă
Și deznădejdea te apasă :
În drumul tău spre paradis
Era... „Accesul interzis”.
E.S.

Nelu și Cornel, aveți mare dreptate. Epigramele 2 și 4 nu respectă tema, în sensul cerut de juriu. Asta am aflat-o la Craiova, la festival, unde domnul Corbu a explicat clar - se consideră epigrame "la temă" doar cele care respectă intenția organizatorilor:
- referirea la banii-boieri, nu numai la banii-monede;
- referirea la opera lui Sorescu, nu la flori sau animale.

Eugen, din cele patru epigrame tematice, prima îmi place și mie cel mai mult. Dar din punct de vedere al portofoliului, cred că a cincea e cea mai bună. E născută aici, pe agonia, ca replică la epigramele lui Viorel Vrânceanu și rămân în continuare la părerea că dialogurile de pe agonia sunt o sursă de inspirație mai bună decât concursurile tematice, fie ele lansate la festivaluri sau în diverse reviste de profil.

Preferatele mele - subiectiv sau nu (de fapt și subiectivismul poate fi... relativ) - sunt 1,5,6

"... rămân în continuare la părerea că dialogurile de pe agonia sunt o sursă de inspirație mai bună decât concursurile tematice, fie ele lansate la festivaluri sau în diverse reviste de profil."

Achiesez dezinteresat la părerea de mai sus - pentru mine este o certitudine.

Cred că la tema a doua nu prea ai avut inspirație. Acum, după ce s-a discutat, la Craiova, pe marginea temelor, știm cam ce se dorea la tema „La Lilieci”. În rest mi-au plăcut, mai ales ultimele două.

Așa e, cu părerea mea personală că tema , așa cum a fost ea enunțată, dădea impresia că se poate broda și pe alături de sensul strict literar.
Îmi place că și tu ești unul din puținii care adoptă câte o temă și la celebrele "libere", în loc să împrăștie un număr de ț epigrame alandala.

Conducere preventivă

Iubito, când la mine vrei să vii,
Condu cu grijă și îți spun motivul:
E un panou "Atenție, copii!"
...Așa că nu uita prezervativul!
pe D.N.1

Întârziind, iubita se justifică

Oprit-am iute, dragul meu,
Văzând că se îngroașă gluma,
La un mecanic, pe traseu,
Să mai verific bine "guma".

Mecanicul

Analizând-o cu o freză
Mi-a dat, la urmă, și-o premisă:
A fost uzată la viteză
Cu mult sub limita admisă!

Dan-T

Să țină banii-n bănci e o prostie,
De faliment niciuna nu mai scapă
Și-atunci îi scoate din Trezorerie
Și îi îngroapă.
Dan Norea

Vom fi cu toții un popor de moaște
Și din pupat de morți o să trăim,
Că, până și știința recunoaște:
Cu-atâtea E-uri, nu mai putrezim.

mi se par cele mai bune. Și cele de la prima temă sunt bune, dar la a doua nu-mi place ultimul vers; e o mică aritmie acolo. Îți sugerez versul întreg:

Și, fără multă vorbă, îi îngroapă!

Felicitări pentru grupaj!

De data asta concluziile, se pare, sunt unanime: ordinea este tema liberă, apoi tema 1 și ultima tema 2. Și eu am aceeași părere.

Și o replică.

Vom fi cu toții un popor de moaște
Și din pupat de morți o să trăim,
Că, până și știința recunoaște:
Cu-atâtea E-uri, nu mai putrezim.
(Florian Abel)

S-a studiat, s-au scris eseuri
De către medici, ca urmare,
Un mort de azi, cu-atâtea E-uri,
E dus l-a sa EnmormEntarE.

Istorie modernă și contemporană

De-i întrebi pe oameni, astăzi, cine
E Mihai cel Brav, cu buzduganul,
Cine-s Udrea, Manta, Mărăcine,
Și-amintesc doar prima parte – BANUL.
(Dan Norea)

Tu amintești aici de BANI,
Dar fac remarca înțeleaptă:
Crezi că olteni contemporani
Mai știu Istoria cea dreaptă?

...bune, cu o exceptie: "Testament".............care este foarte buna

Tataie, că veni vorba, în orice colț al lumii, istoria cea dreaptă (în sensul de adevărată) n-o știe mai nimeni. Peste tot, amănuntele neconvenabile (învingătorilor sau interesului național) sunt trecute sub tăcere.
Dar, evident, epigrama dumitale se referă la lipsa de cultură din ziua de azi și, aici, îți dau perfectă dreptate.

Nae, mulțam pentru aprecieri. După părerea mea exagerezi, dar numai un picuț.

Mulțumiri pentru vizită și scuze pentru întârzierea răspunsului.

exagerez putzin privind constructia nu si in ce priveste poanta

e câte ori pe drumul vieții, greu,
Îmi face semn o dulce Mona Lisă,
Ca un făcut, alături văd mereu
Panoul cu “Oprirea interzisă”.
Dan Norea

Cum viața asta-i veșnic o surpriză,
Iar tu să dovedești că ești bărbat,
Chiar codul rutier l-ai încălcat.
Și n-ai lăsat pe drum vre-o Mona Lisă,

Îmi plac toaate!

Cum viața asta-i veșnic o surpriză,
Iar tu să dovedești că ești bărbat,
Chiar codul rutier l-ai încălcat.
Și n-ai lăsat pe drum vre-o Mona Lisă,
(Mitru)


E drept că am oprit din loc în loc
Și multe Mona Lise am luat,
În cap cu o deviză "N-o fi foc!"...
Dar m-am pârlit de fiecare dat'.