Poezie
Inspirație
1 min lectură·
Mediu
Un toc ...alături stă o coală
O frunte veșnic incruntată
Un gând ieșit din călimară
Pe foaia alb-imaculată
Un zâmbet larg și liniștit
Și-o mână care scrie iute
În fine ...totul a ieșit
Din locuri veșnic neștiute
O naștere cu ombilic
Un făt curat și ortografic
Prin scris spun tot ce am să zic
E gena mea de singuratic
Plăcute clipe , ca o joacă
Când timpul însăși stă pe loc
Din mine sânge parcă pleacă
Se scurge-ncet și lin ...prin toc!
002205
0