Poezie
Epitaf
2 min lectură·
Mediu
Pierdut-am zori de ziuă
Și-apusuri de lumină
În temnița continuă
Cerșind iubiri din milă
Pierdut-am calea vie
Croită-ntre străini
Plecat in agonie
Și scos din rădăcini
Pierdut-am și speranța
Închis, în neputință
Arzând mereu distanța
În flăcări de dorință
Pierdut-am suflet verde
Distrus de ignoranță
Mai bun decât se crede
Și putred de speranță
Pierdut-am bucuria
S-a inecat în lacrimi
Impuse de mândria
De-a nu cădea in patimi
Pierdut-am o avere
Pe apa neputinței
În brusca decădere
Spre hăul indolenței
Pierdut-am timp și spațiu
Vital pentru-a trăi
În lungul exercițiu
De-a nu putea muri
Te rog din suflet, Doamne!
Nu mă lăsa să pierd
Credința ce nu doarme
În tot ceea ce cred
Nu mă lăsa să mor
Încet în măruntaie
Să uit ce este dor
Să nu simt vâlvătaie
Nu lua din al meu suflet
Speranța de-a învinge
Nu-mi pune iar un urlet
Să-mi curgă-ntruna-n sânge
Lasă-mi măcar iubirea
Așa neîmplinită
Să-mi ardă iar trăirea
De ani ne-mpărtășită
Lasă-mi te rog visarea
Că-n astă viată grea
La capăt va fi marea
Și-o să înot in ea
Mai am o rugăminte
În ceasul de apoi
Să dai din a mea minte
La cei ce au nevoi
Să dai a mea avere
De suflet ne-ngrădit
La cei ce au durere
La cei ce-au pătimit
Și de o fi la urmă
Să scrii pe-al meu mormânt
Ca să rămână-n urmă
C-am fost pe-acest pământ
Scrie cu simplitate:
Un Om bun si deschis
Ce a văzut de toate
Și crime n-a comis!
001.182
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- DAN ILIESCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 249
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 64
- Actualizat
Cum sa citezi
DAN ILIESCU. “Epitaf.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-iliescu-0032720/poezie/13902388/epitafComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
