Poezie
Mișcări interzise
1 min lectură·
Mediu
Vegheam lângă cadavrul iubitei.
O ucisesem cu un instrument
Mult prea ascuțit, mult prea tăios,
Pentru sufletul ei moale.
Din pomi se scuturau petale albe
Iar leșul sufletului ei,
Rece acum ca pustiul astral,
Devenea o criptă, un monument.
Mărturisesc,
Am ucis-o din prea multă iubire;
Am vrut s-o protejez de surprize.
I-am spus într-o dimineață:
Descalță-te iubito
De toate cărările pe care-ai umblat
Cu tălpile goale!
Calcă jăratecul inocențelor tale
Și dacă mă iubești,
Îți vor crește rădăcini proaspete
Pe noul amplasament.
De ce a fost nevoie oare
Să ia viața atât de în serios?
Până la urmă nu a reușit.
Poate că data viitoare
Vom încerca o altă variantă de gambit.
Dan David, Los Angeles, 08-19-2005.
035.083
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan david
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
dan david. “Mișcări interzise.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-david/poezie/205688/miscari-interziseComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Am ucis-o din prea multă iubire;
Am vrut s-o protejez de surprize.
I-am spus într-o dimineață:
Descalță-te iubito
De toate cărările pe care-ai umblat
Cu tălpile goale!
Așa ne ucidem noi, din prea multă iubire, sau...din continua contradicție și totodată atracție dintre cele două principii, cunoscute de noi, masculin-simbolul luminii și feminin-simbolul întunericului. Cele două principii neavând o delimitare clară, fiind prezente în fiecare din noi în proporții diferite, este poate inevitabil sau necesar ca femeia să se “descalțe de toate cărările pe care-a umblat cu tălpile goale” și bărbatul să ucidă. Sacrificiul cerut de restabilirea echilibrului, pentru a ne integra în echilibrul universal.
Mi-a plăcut.