Cerul ca o mare albă

1 min lectură·6 martie 2009

Mediu

Văd munții departe.

Moșnegi suri cerșind îndurare

Cerului care le vopsește crestele

Cu pulbere albă.

Prin suflarea de ceață a dimineții,

Le aud șoaptele.

Ajung la mine

Pe apele pâraielor subțiri.

Clipocesc printre bolovanii

Șlefuiți de peria timpului,

Neiertătoare.

Departe văd munții.

Creștete împodobite cu zăpadă

Din cerul ca o mare albă.

Dan David, Los Angeles, Dec.-14-2006.

012.376

Despre aceasta lucrare

Autor: dan david
Tip: Poezie
Cuvinte: 57
Citire: 1 min
Versuri: 15
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

dan david. “Cerul ca o mare albă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-david/poezie/1826290/cerul-ca-o-mare-alba

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

MI Murza Narcis Ioel✓7 mar. 2009

plăcut poem, ca o pânză pe care un pictor de cuvinte a conturat nemărginirea timpului pe crestele bătrâne și curgerea vieții prin pâraiele clipocinde.

citit, plăcut,
stimă & prietenie,
Narcis