Dan.

Prima strofa o consider remarcabila\"sunt doar un saltimbanc/
decorator de interioare/levitez printre voi/sub acceasi cupola fierbinte a linistii devoratoare de trupuri\"dupa care
poemul isi mentine tonul elegiac\"suntem prea orbi pentru a
vedea aproape/prea surzi pentru soapta raspuns\",aluneca intr-un nota de patetism,resemnare lucida\"prea muti pentru
strigatul de lupta/prea muti pentru o singura voce\"si nu se
dilueaza deloc,nu-si pierde din forta pana spre finalul poemului,care reitereaza prima strofa pastrand acelasi ton,
aceeasi stare de dualitate in-out\"iar eu/levitez printre voi/jongland cu aceeasi dexteritate/de batran saltimbanc/
decorand vechi interioare\".Ai scris un poem foarte bun,Dana!
Felicitari!

Deocamdată am să spun așa sec:poem excelent!
Și sper să revin.

O manea desavarsita. Adita Minunatul ar fi gelos pe tine.

Îmi aduce aminte de \"Ciocnirea\" lui Cărtărescu, ceea ce e un lucru bun, lipsind însă viziunea cataclismică și dilatarea spatiului, timpului, îngrămădirea pănă la refuz, aglutinarea excesiva atăt în plan stilistic, căt și ca imaginea extinsă cotidiană.
Aici e o atmosferă mai degrabă statică evoluănd treptat de la vers la vers, cu un dozaj de suprarealism bine delimitat de excesele teribilist-suprarealiste intalnite intr-o scriitura mecanica, cliseatica, automata.
Una peste alta, un poem remarcabil.
P.S-Nu-mi place cum dispui textul in pagina.

Numai de carti nu cred ca le arde oamenilor aia. Si nici pana acuma nu prea cred ca s-au omorat dupa carti, de altceva au ei nevoie acum.

\"neliniștile de sare\", \"râzându-le-n față distanțelor\", \"ne alergăm dorințele\", \"din nou depărtările ne îmbrățișează a sufocare\"-din pacate sunt perimate, uzate si nu mai reusesc sa transmita nimic, raman expresii neexteriorizate in plan estetic, clisee prin faptul ca sunt folosite previzibil si artificial, ca intr-o reteta optzecista. Pentru a fi cat mai veridic, ti-as putea da o gramada de exemple edificatoare ale unor poeti/poete de prin \'70-\'80, versuri care spun exact aceleasi lucruri intr-un mod socant de similar(dar n-am carti la mine ca sa reproduc exact, ca sunt la net acum).
Un exemplu insa care mi-l amintesc acum si ma dispera e un vers de a lui Naum\"liniste de marmura\"-sau \"tacere de marmura\" nu retin clar, de unde multi epigoni, poeti care i-au urmat au \"mistificat\" oleaca sensul si acum poti gasi peste tot\"tacere de marmura\", \"liniste de azbest\"(sic!!), \"tacere de faianta(iar sic!!), s.a.m.d.
Ideea e ca poti foarte bine sa scrii o poezie transformand sensurile unor versuri ale unor poeti clasici, dar mie imi da senzatia ca nu spui nimic despre tine, ca om, ce simti, ce gandesti, etc etc etc.
Ma bucur totusi ca te mai pot citi pe aici.

Sunt doar niste jocuri de cuvinte si dincolo de aceste \"jocuri lingvistice\" nu se afla nici un mesaj clar, imi apare totul diluat, o simpla constructie textuala.
Simpla parere.
Numai bine.

Exagerezi, dar ai si circumstante. Cred ca tanarul scriitor ar trebui sa ia mai mult in consideratie o anumita linie traditionala, sa nu repudieze orice forma artistica de tip clasic, unele criterii care raman in picioare orice ar fi, si asta doar dintr-un anumit spirit de avangarda, de ideea tampita si aberanta ca poti reinventa poezia, ca tot ce a scris Valery, Rilke, etc, etc, e perimat, naiv si dogmatic.
Astfel de atitudini mi se par de o naivitate cumplita, si intr-adevar caracterizeaza anumiti poeti in voga din noul val, care parca-si dau coate intre ei:\"ia sa vedem care poate vorbi mai liber si mai lipsit de constrangeri despre p**a, c***e, p***a, si alte minunanatii din fauna underburic. Totodata, sunt ceilalti de partea cealalta a baricadei care din simple prejudecati si macrocefalie-cum ii denumea ironic Eugene Ionesco in \"NU\", nu accepta astfel de poezii-poeti fiindca intr-un fel contrazice principiilor si criteriilor estetice impuse de cum bine spui, Croce, Calinescu, Brunel, s.a.m.d(acum, intre paranteze, stiu ca mi l-ai recomandat intr-un comentariu pe Croce, si din curiozitate l-am citit, si chiar nu mi se pare invechit-criteriile lui estetice pot fi valabile in orice perioada daca stii sa extragi exact ce poate fi de actualitate), deci multe din astfel de pareri mi se par irelevante, fiindca esti incapabil sa intelegi ca poezia se supune socialului intr-o mare masura, e normal prin urmare ca ea sa aiba parte de schimbari evidente, numai sa nu devina un mod de a percepe poezia, un lait-motiv- adiq accept o p***, una alta doar daca imi da impresia ca ea nu e fortata, ca nu ai inceput poemul avand ca subiect asa ceva, ci ea vine treptat, ca o \"eliberare\" naturala.
Cred ca si confuzia asta care domina peisajul literar actual se datoreaza in mare parte prin lipsa unui critic literar care sa traseze niste linii, criterii pentru un nou curent literar. Un critic literar, nu, iarta-ma ca-mi vine s-o spun, critcoizi tampitei gen Manolescu, Stefanescu.
Pentru mine, douamiismul nu e un curent literar.
E o mare \"labaiala\". Dar poeti talentati exista cu siguranta acolo.

Ioane, rogu-te, ce propui?Te ascult.Vrei sa le dau in cap tiganeilor si inca la vreo 86% dintre romanasi care asculta cu placere manele?Uite, sa-ti citez ce spune moncher Tudor:\"Cred că veritabilii oameni de cultură trăiesc în turnul lor de fildeș, sînt răbdători, toleranți, și chiar îi ignoră pe maneliști...
Nici nu-i interesează manelele. Mai de grabă ei se întreabă ceva de genul: Cui îi e frică de Wirginia Woolf?
Vorba lui Nancy: \"prea multe dezbateri pe tema manelelor strică\".
Si cred ca spune bine.

Chiar amuzant articolul asta. Si inutil in acelasi timp. Va invartiti mult in niste discutii sterile si banale. Cui ii place maneaua? Cui i-e frica de manele?(de ce sa-mi fie frica, Doamne iarta-ma?ai tu vreun motiv?)Dar cui i-i pasa?De ce mi-ar pasa?Ma doare pe mine-n paispe de melodiile lor melodioase, eu ascult ce ma intereseaza, ce-mi place, ce cred eu ca are valoare, subiectiv, evident, tiganelul cu rosia si carnatul in mana poate sa-mi spuna ca manelele sunt the ultimatum, the supreme music, tot subiectiv, evident, daca o sti el ce inseamna asa ceva. Ca asculta si romanul, ce sa-i fac eu, sa fie sanatos, e o chestiune de gusturi, de mediu social in care traiesti, de caracter si de multi alti factori.
Fiecare cu ce-l doare, cu ce-l pasioneste, nu poti convinge o persoana sa renunte sa asculte manele doar fiindca tu crezi ca e un subcurent muzical, nociv din punct de vedere cultural si uman, cum nu poti convinge un baptist sa devina ortodox. Trebuie sa aiba el parte de vreo revelatie.
Tu vorbesti de manele, draga Miron Manega, ca de ciclonul Katrina, cand de fapt cred ca ai pus umarul cu articolul asta la popularizarea acestui trend muzical(gen, val, stil, s.a.m.d chiar nu pot sa-i spun).
Zau, mie mi-e frica mai mult de astfel de articole mai degraba decat de manele&manelisti care au parte de audienta si publicitate pe gratis de la altii, care cred, cu naivitate, ca poti schimba opinia unor persoane sau pur si simplu pentru polemica, inutila cred eu, in acest sens.

Schimba si tu titlu ala.

Tocmai finalul l-as inlatura, fiindca mi se pare previzibil. In nota celor dinainte-ca un scenariu in care se leaga mai multe verigi, motive, urmand o simetrie textuala lineara intr-un ton confesiv dominant, dar din care lipseste intocmai elementul surpriza din final, cateva versuri care pot declansa un feed-back a ceea ce ai citit inainte, un elemen foarte important in texte de genul.
La tine cred ca lipsesc, in general, versurile de final care sa creeze un impact, urmand cum spuneam un curs previzibil, de scenariu, pur discurs prozopopeic.

E un poem bun, dar e integral stanescian-lexic, mod de expresivitate, \"floricele\" stilistice, rimele pe alocuri, cam tot stanescian. Astept ceva care nu neaparat sa insemne debarasarea conceptuala de Nichita Stanescu, dar care sa aduca ceva nou.

Ba eu cred ca toate versurile isi au locul aici, poate doar insertia cu Mozart e cam nepotrivita.

Eu pastrez doar atat:\"E-o nuntă ca o trecere prin zgură\". Se pare ca ai talentul de a scoate cate un vers bun la fiecare text. Poate daca le aduni, scoti si o poezie. Cu rabdare.

Multa vorbaraie in textul de fata, care de altfel nu e slab, nu e bun, nu e poezie, dar egzista. Ave Maria!!
Nu scrii slab mataluta, ai mana formata, dar grav e ca astia din tipologia matale raman asa, cu mana formata, cu chitibusarii invatate in timp, elemente de tehnica asimilate, bagatele si pastisari voalate din alti poeti renumiti, fara nerv, simuland emotia, cazand de multe ori in automatisme de ai impresia ca citesti de fiecare data aceleasi dracovenii deghizate in alte straie, dar cu aceleasi *****, na, ca ma stapanesc aici, cu alte cuvinte superficial, retoric, adunand bucatele cu bucatele din amintiri si scotand intr-un final-Ave Maria din nou- o nazbatioara de poezioara.
Ei, si in final, dupa ce ai adunat cu pedanta cuvintelele, ne-o arati cu atata mandrie, ca mi-e si mila sa-ti schimb parerea, de frica sa nu lacrimezi sa sa ma acuzi nedrept de rea-vointa sau razbunare.

Ai una, doua, trei, cu indulgenta patru aforisme chinuite. Incearca in \"National\". Despre poezie, numai de bine, dar acum nu exista.

Mie imi place textuletul de fata, tocmai pentru ca nu prea zbiara a Poezie, ca altele bunaoara, si are o nota de ludic pe care unii au luat-o cam in serios, (cred). E funny, ca sa folosesc o sintagma la moda printre junii fani Nicolae Guta, Britney Spears&co. Textuletul, ma refer.
(Eu raman cu Beatles, Led Zeppelin, Red Hot Chili Peppers . Dar textul ramane \"funny\".)

Intr-o vreme, imi placea mult cum scriai si tin minte ca te citeam chiar constant. Pe la inceputuri, cred. Acum e drept, nici nu prea mai ai publicitate.
Bafta cu mos\' Cehov, Bogdan.

: rechizitoriu:
-textul nu respecta nici o regula de prozodie, metrica, nici rimele nu prea exista decat din scapatare, si atunci\"stele-ele\", \"piele-ele\", \"spele-ele\", \"sfere-ele\". Rime facile de scolarita cu fundita.
-trebuia sa scrii si la final\"de Reingruber Noemi\".
-nu ne intereseaza data decat daca scrii din Canada, Yemen sau Filipine.
-daca o scriai pe vremea lui Eminescu, ramaneai cu ea acasa, fiindca nu era internet(!!!).
-daca citesti textul cu voce tare, te apuca sughiturile.
-nu am inteles primele doua strofe deloc, mai departe nu m-am chinuit.