Poezie
Și buzele nu-mi ofilesc
Anotimp-tice
2 min lectură·
Mediu
Când îmi ard tâmplele- am fost cordeluța mamei,
cu albe perle de plastic bătută. Nările bătrâne și-au luat
viața pată cu pată, pe magul subțire al hârtiei, plat și
limpede ca un deget de copil.
Scriu urât- vajnică sunt de scriu atât de stângaci
și buzele nu-mi ofilesc pe literele ei frumoase când numără
în marginea de foaie liniile.
Când înțeleg- copiii stau pup în iarbă, se murează
peste vârfuri subțirile lor glasuri și m-apuc în tivul lor să
pun ac în ac firul verde, căptușeala care o să țină toate
anotimpurile în învelișul brun al toamnei.
Poate fi în umbra mea- răzbate ploaia satul acesta,
trec micuțele păsările din copac în copac și liniștea îngână
acoperișurile inundate. Când îmi ceri mâna, lumina ți se
sucombă pleoapelor, mă resemnez aurului ce-ți adăpostește
pașii, căruntului izvor ce-ți curge înăutru.
Nicio minciună nu potrivește mai bine adevărul- o dată în
cursul mic ce aduce începutul și sfârșitul, se întind o dată
palmele reci către foc și dogoarea lui nu vede nimic în care
să-mpungă cu tăișul ei.
O dată în cursul acesta mă prinde înțelepciunea în pieptul
tău, nu se mai numește nicio teamă care să-mi sape obrajii
- mă voi fi uitat acolo privind la ape cum spală malul și
umflă peștii spunând că afară n-am fost niciodată suficient
de mici sau îndeajuns de mari să legăm punțile peste ele.
011.865
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dafina David
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 229
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Dafina David. “Și buzele nu-mi ofilesc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dafina-david/poezie/1808384/si-buzele-nu-mi-ofilescComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MDMDMaria Del✓\"Trec micutele pasari din copac in copac si linistea ingana/ acoperisurile inundate\". O poezie trista, dar plina, rotunjita de interioritate, de un echilibru (sau de dorirea lui) al nenumaratelor punti ce se infiripeaza in chiar clipa neputintei, inundand-o de lumina. \"Urat-vajnic\", dar frumos...
0