Poezie
Certitudine
Anotimp-tice
1 min lectură·
Mediu
Îmi sfarmă gândurile, gura lui târzie,
floarea pe care mi-a pus-o-n sân
potrivindu-și părul în umbra ochilor
mei .
Încet, petrec din mușcătura lui în
gleznele mele, lugubrul marș prin praf.
Eu îmi termin gândurile, duc pușca
la nară, trag mirosu-i mâncat de liniște,
răcoarea-i ștearsă cu strălucirea luminii
pe metal.
În ochii ei văd armistițiul, enciclopedia
neamurilor \'o să crăpăm numai de
foame NU\' ; sângele cu apa, frânghia cu
puțul, mâna cu lopata încărcată de
pământ; aceleași înmuieri în pasta lor,
aceeași pantă cuminte:
îmi las bazinul în sandaua lui, îmi leg
șireturile, îmi sui picioarele cu podul
palmelor; tristă de uscăciunea în care zac,
veștejită și dulce, tristă că-i doar așa,
un singur lucru cert, asta, eu.
022.370
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dafina David
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Dafina David. “Certitudine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dafina-david/poezie/1799660/certitudineComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Tandrețe pe nara puștii, grotesc străpuns de lumină, dulce căzut în amar și în final, revendicarea identității...
0
la colț de stradă îți dai seama de singurătate. și colțul ăsta al tău este frumos, dar - la naiba - atât de...
dar, e cam ca de ficare dată când te întorci în tine
am, cu simpatie
dar, e cam ca de ficare dată când te întorci în tine
am, cu simpatie
0
