Poezie
Apele
1 min lectură·
Mediu
În sine.
Apele urcau colina ușoară,
croindu-și brațele înclinate
în pâlnia pământului brun.
În subtextul vrejului de floare
suit pe gard.
Era o seară, purtam în păr
o panglică roșie
și amestecam cu degetul
în ceaiul tău.
Apele urcaseră o mare de cenușă,
apele urcaseră paginile,
apele transpirau aroma de mentă,
în sine,apele suiau
o geantă de pânză maro.
001.203
0