DCDacian Constantin
Verificat@dacian-constantin
Bucuresti
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Drag Pi,
Să știi că nu umblu nici cu cioara vopsită, nici cu fondul de ten aplicat en gross, dar ăsta e un detaliu care nu schimbă la față imaginea poemului , despre care mă interesa să discutăm. Aparenta ta aplecare spre textura obrazului meu mă înduioșează.
Lămurirea ta mi-a lăsat nichel-cadmium între măselele alea scrâșninde, dar cred că te înțeleg.
Îți mulțumesc că mi-ai explicat cum e cu bateriile prelinse. Cred că înțelegi de ce n-am înțeles. Acum, până și eu înțeleg de ce n-am înțeles.
Cât despre Appolinaire, spune-i că nu port furou!
li
Să știi că nu umblu nici cu cioara vopsită, nici cu fondul de ten aplicat en gross, dar ăsta e un detaliu care nu schimbă la față imaginea poemului , despre care mă interesa să discutăm. Aparenta ta aplecare spre textura obrazului meu mă înduioșează.
Lămurirea ta mi-a lăsat nichel-cadmium între măselele alea scrâșninde, dar cred că te înțeleg.
Îți mulțumesc că mi-ai explicat cum e cu bateriile prelinse. Cred că înțelegi de ce n-am înțeles. Acum, până și eu înțeleg de ce n-am înțeles.
Cât despre Appolinaire, spune-i că nu port furou!
li
Pe textul:
„Amor lavabil" de Bogdan Tupilat
0 suflu
ContextDomnule Bogdan Tupilat (deși îmi vine așa, dinspre limba română să vă zic \"TuLIpat\" - că eu sunt li - sau Furiș - că sunt mai nou obsedată de \"ș\"-uri),
Eu cred că primul dumneavoastră poem aici ne îndeamnă la curățenia de primăvară - gen dat cu var pe copăcei, care mai de care mai fragezi.
Nu vreau să fac legătura copăcel-bordură-trotuar-posterior, pentru că s-ar putea să mă acuzați de gânduri necuminți.
Acum, singura mea problemă e cu telefonul defect. Mă gândesc că o fi din pricină de lipsă de semnal la metrou sau, pur și simplu, din cauza plonjării obiectului către pereți proaspăt lavabilizați. Mă încurcă rău telefonul, domnule Tupilat, în contextul de mai sus. Recunosc cu scrâșnet de măsele. :)
Cred însă și în spoieli, și în apret, și în amorul ca o bidinea alunecândă peste privire. :)
Or sunteți pictor-zugrav-meșter, domnule Bogdan? :)
prietenesc, de bun venit,
li
Eu cred că primul dumneavoastră poem aici ne îndeamnă la curățenia de primăvară - gen dat cu var pe copăcei, care mai de care mai fragezi.
Nu vreau să fac legătura copăcel-bordură-trotuar-posterior, pentru că s-ar putea să mă acuzați de gânduri necuminți.
Acum, singura mea problemă e cu telefonul defect. Mă gândesc că o fi din pricină de lipsă de semnal la metrou sau, pur și simplu, din cauza plonjării obiectului către pereți proaspăt lavabilizați. Mă încurcă rău telefonul, domnule Tupilat, în contextul de mai sus. Recunosc cu scrâșnet de măsele. :)
Cred însă și în spoieli, și în apret, și în amorul ca o bidinea alunecândă peste privire. :)
Or sunteți pictor-zugrav-meșter, domnule Bogdan? :)
prietenesc, de bun venit,
li
Pe textul:
„Amor lavabil" de Bogdan Tupilat
0 suflu
ContextAm uitat să spun (că tot invita Maria criticii avizați, adică numai așa ceva nu sunt eu, dar iată că zic), am uitat, așadar, să zic că scriitura lui Ionuț este una pătimașă. Cred că i se potrivește de minune cuvântul ăsta. În orice registru ar fi ea. Ce m-a uimit în patima asta este însăși constanța ei, faptul că deși poate schimba radical tematica, atitudinea, starea, Ionuț păstrează aceeași patimă ca și cum ar fi fidel cuvântului. :)
Cred că și atunci când este contemplativ, Ionuț este pătimaș.
Aștept să apară pe aici, să mă contrazică în stilul lui caracteristic (și ... pătimaș, desigur!).
li
Pe textul:
„Ionuț Caragea omul născut pe google" de Maria Prochipiuc
Recomandat0 suflu
ContextMaria,
Mă bucur că ai ales să te oprești asupra versurilor lui Ionuț și să ne îndemni și pe noi la asta. Vreau doar să spun că, din câte îl intuiesc eu pe Ionuț, acel subtitlu pe care l-ai ales, i se potrivește de minune. Adică, sunt sigură de asta! :)
Poate revin.
li
Mă bucur că ai ales să te oprești asupra versurilor lui Ionuț și să ne îndemni și pe noi la asta. Vreau doar să spun că, din câte îl intuiesc eu pe Ionuț, acel subtitlu pe care l-ai ales, i se potrivește de minune. Adică, sunt sigură de asta! :)
Poate revin.
li
Pe textul:
„Ionuț Caragea omul născut pe google" de Maria Prochipiuc
Recomandat0 suflu
ContextValeriu, ești generos!
Geta, Felix: DA! Experimentez și mai și inventez. Adică, nici nu trebuie să spun eu, că probabil se vede/simte. Oricum, cu toții facem asta. Unii reușesc să disimuleze. Alții... :)
Desigur, din ce am scris recent, mizam mult mai mult, da, Felix, pe \"și mi-e așa o lene și un așa înalt\" :)
Aceasta e o scriere ermetică. Așa am și vrut-o. Zgârcită.
Mulțumesc.
li
Geta, Felix: DA! Experimentez și mai și inventez. Adică, nici nu trebuie să spun eu, că probabil se vede/simte. Oricum, cu toții facem asta. Unii reușesc să disimuleze. Alții... :)
Desigur, din ce am scris recent, mizam mult mai mult, da, Felix, pe \"și mi-e așa o lene și un așa înalt\" :)
Aceasta e o scriere ermetică. Așa am și vrut-o. Zgârcită.
Mulțumesc.
li
Pe textul:
„cine urlă-n sarafanul liei?" de Dacian Constantin
0 suflu
ContextȘtefan,
Am mai făcut niște modificări, DUPÃ CUM VÃD EU, la care poți adera sau nu. Nu știu dacă vrei să le explic. Am eliminat câte ceva (strofa cu perfuziile și cu repetiția nordului) și am așezat uneori versul altfel, pentru că am văzut că nu te deranjează sugestiile. Repet: tu privește și zi ce vezi. :) Și asta, doar pentru că mi s-a părut că nu e pus în valoare cum trebuie. Iată:
creșteau biserici pe geam
eu nu ajungeam la ele
devreme și frumos
precum călcâiul meu făcuse odată
în visul Greciei vechi și târzii
mă năștea nisipul
și mă înălța la nord mult mai la nord
decât va ajunge nordul în drumul său
spre sine
creșteam în neștire
cu tine sânge
strângeam crucile în urma mulțimii
mi se iveau mâini
mâini frumoase
pe spate pe carne pe aripi
crucile - mai multe și ele
mâini pe zbor
cruci în pene
eu mă depărtam de lume
la pas cu sandaua mea nisipoasă
și greacă
Sper să nu te superi. E doar o părere. De atelier.
prietenesc,
li
Am mai făcut niște modificări, DUPÃ CUM VÃD EU, la care poți adera sau nu. Nu știu dacă vrei să le explic. Am eliminat câte ceva (strofa cu perfuziile și cu repetiția nordului) și am așezat uneori versul altfel, pentru că am văzut că nu te deranjează sugestiile. Repet: tu privește și zi ce vezi. :) Și asta, doar pentru că mi s-a părut că nu e pus în valoare cum trebuie. Iată:
creșteau biserici pe geam
eu nu ajungeam la ele
devreme și frumos
precum călcâiul meu făcuse odată
în visul Greciei vechi și târzii
mă năștea nisipul
și mă înălța la nord mult mai la nord
decât va ajunge nordul în drumul său
spre sine
creșteam în neștire
cu tine sânge
strângeam crucile în urma mulțimii
mi se iveau mâini
mâini frumoase
pe spate pe carne pe aripi
crucile - mai multe și ele
mâini pe zbor
cruci în pene
eu mă depărtam de lume
la pas cu sandaua mea nisipoasă
și greacă
Sper să nu te superi. E doar o părere. De atelier.
prietenesc,
li
Pe textul:
„Sandaua mea nisipoasă" de ștefan ciobanu
0 suflu
Context\"Sandaua mea nisipoasă\" :)
sau
\"mă năștea nisipul\"
Zic și eu.
li
sau
\"mă năștea nisipul\"
Zic și eu.
li
Pe textul:
„Sandaua mea nisipoasă" de ștefan ciobanu
0 suflu
ContextAlexander,
Îmi plăcu cruciada. Îmi plăcu și sandaua. Mă enervez că te grăbești și lași typo \"Grecii vechi și târzii\" și mai e și un \"al\" inversat.
\"mult mai al nord
decât va ajunge nordul în drumul său spre sine\"
Poate că ar merita un alt titlu scrierea asta. Nu știu, te gândești tu. Apreciez ineditul imaginației tale. :)Libertatea ei.
De aceea, pășesc cu grijă.
prietenesc,
li
Îmi plăcu cruciada. Îmi plăcu și sandaua. Mă enervez că te grăbești și lași typo \"Grecii vechi și târzii\" și mai e și un \"al\" inversat.
\"mult mai al nord
decât va ajunge nordul în drumul său spre sine\"
Poate că ar merita un alt titlu scrierea asta. Nu știu, te gândești tu. Apreciez ineditul imaginației tale. :)Libertatea ei.
De aceea, pășesc cu grijă.
prietenesc,
li
Pe textul:
„Sandaua mea nisipoasă" de ștefan ciobanu
0 suflu
ContextMădănică,
Vorbeam cu piticii mei și cu șeful lor, Osceola, și îmi zicea că s-ar putea să fi ghicit un pic direcția privirii, că subiectul analizei e mereu secționat, e doar un țesut, doar o prelevare a sinelui. Zic: \"Mă, Osceola, dar n-a zis nimeni că sunt întreagă pe lamelă.\" La replica asta, ceata mea de pitici s-a organizat în formațiune-șir și a pornit-o pe marginea tâmplei, spre buze. Cică: \"Mă, li, tu trebuie să mai și taci, când vrei să zici IAR despre moarte și despre nașteri, ne-am cam plictisit.\" Și s-au pus pe sudat voce de li pe dinăuntru.
Acum, Mădănică, am mai nou obsesia vânătorii și așa s-a născut textul ăla, din care am tăiat cât am putut eu de mult. Nu mă îndrăgostesc niciodată de ceea ce scriu (dimpotrivă), dar mă urmărește imaginea prăzii care privește vânătorul și care îl și hărțuiește în același timp.
No, Mădănică, scrisei cam mult (asta ca să îți răspund ca la Craiova).
Semnul tău m-a înseninat.
li
pese: tu știi că am vrut să pun cuvântul \"nene\" în scrierea asta?! Mădănică și intuițiile ei.
Vorbeam cu piticii mei și cu șeful lor, Osceola, și îmi zicea că s-ar putea să fi ghicit un pic direcția privirii, că subiectul analizei e mereu secționat, e doar un țesut, doar o prelevare a sinelui. Zic: \"Mă, Osceola, dar n-a zis nimeni că sunt întreagă pe lamelă.\" La replica asta, ceata mea de pitici s-a organizat în formațiune-șir și a pornit-o pe marginea tâmplei, spre buze. Cică: \"Mă, li, tu trebuie să mai și taci, când vrei să zici IAR despre moarte și despre nașteri, ne-am cam plictisit.\" Și s-au pus pe sudat voce de li pe dinăuntru.
Acum, Mădănică, am mai nou obsesia vânătorii și așa s-a născut textul ăla, din care am tăiat cât am putut eu de mult. Nu mă îndrăgostesc niciodată de ceea ce scriu (dimpotrivă), dar mă urmărește imaginea prăzii care privește vânătorul și care îl și hărțuiește în același timp.
No, Mădănică, scrisei cam mult (asta ca să îți răspund ca la Craiova).
Semnul tău m-a înseninat.
li
pese: tu știi că am vrut să pun cuvântul \"nene\" în scrierea asta?! Mădănică și intuițiile ei.
Pe textul:
„cu mușchiul pe lamelă" de Dacian Constantin
0 suflu
ContextMădănică,
Vorbeam cu piticii mei și cu șeful lor, Osceola, și îmi zicea că s-ar putea să fi ghicit un pic direcția privirii, că subiectul analizei e mereu secționat, e doar un țesut, doar o prelevare a sinelui. Zic: \"Mă, Osceola, dar n-a zis nimeni că sunt întreagă pe lamelă.\" La replica asta, ceata mea de pitici s-a organizat în formațiune-șir și a pornit-o pe marginea tâmplei, spre buze. Cică: \"Mă, li, tu trebuie să mai și taci, când vrei să zici IAR despre moarte și despre nașteri, ne-am cam plictisit.\" Și s-au pus pe sudat voce de li pe dinăuntru.
Acum, Mădănică, am mai nou obsesia vânătorii și așa s-a născut textul ăla, din care am tăiat cât am putut eu de mult. Nu mă îndrăgostesc niciodată de ceea ce scriu (dimpotrivă), dar mă urmărește imaginea prăzii care privește vânătorul și care îl și hărțuiește în același timp.
No, Mădănică, scrisei cam mult (asta ca să îți răspund ca la Craiova).
Semnul tău m-a înseninat.
li
pese: tu știi că am vrut să pun cuvântul \"nene\" în scrierea asta?! Mădănică și intuițiile ei.
Vorbeam cu piticii mei și cu șeful lor, Osceola, și îmi zicea că s-ar putea să fi ghicit un pic direcția privirii, că subiectul analizei e mereu secționat, e doar un țesut, doar o prelevare a sinelui. Zic: \"Mă, Osceola, dar n-a zis nimeni că sunt întreagă pe lamelă.\" La replica asta, ceata mea de pitici s-a organizat în formațiune-șir și a pornit-o pe marginea tâmplei, spre buze. Cică: \"Mă, li, tu trebuie să mai și taci, când vrei să zici IAR despre moarte și despre nașteri, ne-am cam plictisit.\" Și s-au pus pe sudat voce de li pe dinăuntru.
Acum, Mădănică, am mai nou obsesia vânătorii și așa s-a născut textul ăla, din care am tăiat cât am putut eu de mult. Nu mă îndrăgostesc niciodată de ceea ce scriu (dimpotrivă), dar mă urmărește imaginea prăzii care privește vânătorul și care îl și hărțuiește în același timp.
No, Mădănică, scrisei cam mult (asta ca să îți răspund ca la Craiova).
Semnul tău m-a înseninat.
li
pese: tu știi că am vrut să pun cuvântul \"nene\" în scrierea asta?! Mădănică și intuițiile ei.
Pe textul:
„cu mușchiul pe lamelă" de Dacian Constantin
0 suflu
ContextLory,
Mă bucură nespus prezența ta, mai ales că ... ehe, de câtă vreme nu ai mai trecut pe aici. E un soi de certificare pentru care îți mulțumesc.
prietenesc,
li
Mă bucură nespus prezența ta, mai ales că ... ehe, de câtă vreme nu ai mai trecut pe aici. E un soi de certificare pentru care îți mulțumesc.
prietenesc,
li
Pe textul:
„și mi-e așa o lene și un așa înalt" de Dacian Constantin
0 suflu
ContextMădănică,
Să nu cumva să mai crezi că n-am înțeles că ai înțeles. Nu aiurezi. Și mă topesc după comentariile tale care sunt niște provocări în sine. :) Mulțumesc.
Andu,
E important că ai văzut steluța. Și că mi-ai dat, involuntar sau, mai bine zis, printre rânduri, sfat: de a nu copleși cititorul cu propriile trăiri și impresii. Am extras bine?! Despre pivoți, numai de bine! :)
Felix,
Sunt mare norocoasă cu cititori ca voi. Adică, deh, care îmi mai și zic. De la o vreme, versuri de genul celui pe care l-ai citat îmi par expirate, și chiar mi-e cumva teamă să le scriu. Din motive pe care chiar tu, indirect, le-ai exprimat. Și-am zâmbit, tovarășe, din motive de obiecte casante și fragile rău. :) (cu sonarul am avut eu așa, o fixație, aiurea, dar cred că mi-a scăpat bine de tot ceva)
Grijă mare la curentul de printre blocuri!
Sensibilos romanticoasă în seara asta,
prietenesc,
li
Să nu cumva să mai crezi că n-am înțeles că ai înțeles. Nu aiurezi. Și mă topesc după comentariile tale care sunt niște provocări în sine. :) Mulțumesc.
Andu,
E important că ai văzut steluța. Și că mi-ai dat, involuntar sau, mai bine zis, printre rânduri, sfat: de a nu copleși cititorul cu propriile trăiri și impresii. Am extras bine?! Despre pivoți, numai de bine! :)
Felix,
Sunt mare norocoasă cu cititori ca voi. Adică, deh, care îmi mai și zic. De la o vreme, versuri de genul celui pe care l-ai citat îmi par expirate, și chiar mi-e cumva teamă să le scriu. Din motive pe care chiar tu, indirect, le-ai exprimat. Și-am zâmbit, tovarășe, din motive de obiecte casante și fragile rău. :) (cu sonarul am avut eu așa, o fixație, aiurea, dar cred că mi-a scăpat bine de tot ceva)
Grijă mare la curentul de printre blocuri!
Sensibilos romanticoasă în seara asta,
prietenesc,
li
Pe textul:
„și mi-e așa o lene și un așa înalt" de Dacian Constantin
0 suflu
ContextÎnapoia oricât ar fi, am legat strâns șireturile pentru că vreau să sar pârleazul către înainte, să prin naturalul ăla - pe care bine l-ai ochit - de manșete, să-l violent dezbrac, pe neocolite, dacă mă înțelegi, ca-n clipul cela de la STR8, dar cu butoi, în loc de Audi (cred că acela e un Audi).
Aberez, dar, Mădănică, m-ai convins, ca și ante-comentatorii tăi că ar fi vremea să las poezia și să revin la advertising. :)
li,
prietenindu-te
Pe textul:
„și mi-e așa o lene și un așa înalt" de Dacian Constantin
0 suflu
ContextMihai, da. Uite cum se vede:
mi s-a făcut dor de inima mea
leg tenișii cu fundițe și părul cu sfori
vreau să-ți fiu și frumoasă și mirare
(ultimul vers aparține lui Mihai Tita, pen` cine nu știe)
Da. Am înțeles. Ai înțeles.
Clipesc mărunt pe deasupra ochilor de vanilie și pudrez pleoapa cu scorțișoară:)
complice,
li
mi s-a făcut dor de inima mea
leg tenișii cu fundițe și părul cu sfori
vreau să-ți fiu și frumoasă și mirare
(ultimul vers aparține lui Mihai Tita, pen` cine nu știe)
Da. Am înțeles. Ai înțeles.
Clipesc mărunt pe deasupra ochilor de vanilie și pudrez pleoapa cu scorțișoară:)
complice,
li
Pe textul:
„și mi-e așa o lene și un așa înalt" de Dacian Constantin
0 suflu
ContextMihai, firesc. În fond, la ce mi-ar folosi? (uciderea)
Mizam mult pe versul acela. Mă bucur că l-ai subliniat în tine.
Și cel mai important: who is Raluca?!
Mizam mult pe versul acela. Mă bucur că l-ai subliniat în tine.
Și cel mai important: who is Raluca?!
Pe textul:
„și mi-e așa o lene și un așa înalt" de Dacian Constantin
0 suflu
ContextȘtefan,
O să îți redau cu paste-copy, fragmentul pe care îl consider cel mai puternic și care ar putea sta singurel sub titlul \"Poem\" fără acele strofe de început în care sunt destule imagini patinat - forțate.
Este doar o părere: Li crede că acesta este poemul:
nu cred în nou, în vechi sau în nimic,
cred că nu a fost născut ceva
să acopere lumea cu carapace
a fost lăsată așa goală să putem umbla
fără noi, fără carne sau fără altceva
ce ne mai acoperă rotund
din când în când
părțile nevăzute din sânge
și totuși visele nu au bilet la viață
biletul se face piele
și viața se face orice culoare înaltă
mult mai înaltă decât luna
Urmăresc ca forței imaginii să îi dăruiești și o idee.
Asta aștept de la scrierile tale.
prietenesc,
li
O să îți redau cu paste-copy, fragmentul pe care îl consider cel mai puternic și care ar putea sta singurel sub titlul \"Poem\" fără acele strofe de început în care sunt destule imagini patinat - forțate.
Este doar o părere: Li crede că acesta este poemul:
nu cred în nou, în vechi sau în nimic,
cred că nu a fost născut ceva
să acopere lumea cu carapace
a fost lăsată așa goală să putem umbla
fără noi, fără carne sau fără altceva
ce ne mai acoperă rotund
din când în când
părțile nevăzute din sânge
și totuși visele nu au bilet la viață
biletul se face piele
și viața se face orice culoare înaltă
mult mai înaltă decât luna
Urmăresc ca forței imaginii să îi dăruiești și o idee.
Asta aștept de la scrierile tale.
prietenesc,
li
Pe textul:
„Poem" de ștefan ciobanu
0 suflu
ContextFelix,
Din această poemă concisă și concavă eu am înțeles doar că iubirea (bibelou de porțelan) se plimbă uneori printre blocurile din Piața Sudului, că i-au dat frunzulițele și vâjâie în ritm aproape de haiku și că dacă, vai ție, nu ajungi pe culmi, vin culmile în rafale la tine. :)
Am priceput bine?
prietenesc,
li
Din această poemă concisă și concavă eu am înțeles doar că iubirea (bibelou de porțelan) se plimbă uneori printre blocurile din Piața Sudului, că i-au dat frunzulițele și vâjâie în ritm aproape de haiku și că dacă, vai ție, nu ajungi pe culmi, vin culmile în rafale la tine. :)
Am priceput bine?
prietenesc,
li
Pe textul:
„rafală" de felix nicolau
0 suflu
ContextIonuț,
Trebuie să te contrazic: eu nu îți arăt nimic. Dar dacă tu totuși VEZI, e semn că citești cam în aceeași cheie în care eu scriu. Să știi că lenny face parte din seria jivinelor, ciocănitorilor, urșilor și morselor mele, adică alte feluri de eu, deduse din zodia gemenilor. Precum știi, ăștia umblă cu dublura după ei, șampon și balsam, doi într-unul.
Cam asta e cu lenny.
prietenesc,
li
Trebuie să te contrazic: eu nu îți arăt nimic. Dar dacă tu totuși VEZI, e semn că citești cam în aceeași cheie în care eu scriu. Să știi că lenny face parte din seria jivinelor, ciocănitorilor, urșilor și morselor mele, adică alte feluri de eu, deduse din zodia gemenilor. Precum știi, ăștia umblă cu dublura după ei, șampon și balsam, doi într-unul.
Cam asta e cu lenny.
prietenesc,
li
Pe textul:
„și mi-e așa o lene și un așa înalt" de Dacian Constantin
0 suflu
ContextPaul,
Afara mea trebuie să fie pe undeva.
Dincolo de înec.
Dincolo de carpe diem.
Mulțumesc.
li
Afara mea trebuie să fie pe undeva.
Dincolo de înec.
Dincolo de carpe diem.
Mulțumesc.
li
Pe textul:
„sonar" de Dacian Constantin
0 suflu
Context