Jurnal
rumenind minunea
joc de-a mine
1 min lectură·
Mediu
un bătrân ține în dreptul inimii o pancardă pe care stă scrisă omenirea
de la reptilă la copită
de la aripă la picior
iar trecerea mea se întâmplă atât de pieritoare prin fața lui
încât nu las urme nici aici nici acolo
tocurile nu se mai prind în asfalt și nici parfumul nu mai tresare
icoanele nu mai plâng copiii nu se mai dau în leagăne
acum totul depinde doar de tine
îngrozitor de mult de tine depinde pe ce parte ne vom întoarce visul
rumenind minunea
pe ce canal vom vâsli către nuferi
pescuindu-ne adâncurile
acum totul depinde doar de tine
de suspendată mâna ta peste gâtul copilei
ai putea s-o omori sau doar să îi treci părul pe spate
ai putea s-o zbori sau doar s-o înveți căderea
ai putea s-o iubești
dacă n-ai vedea seară de seară tigaia lunii cum o fură
din închipuire în tavan
spânzurându-o
e crima perfectă ce te scapă câteodată
de chingile tale
de singurătate
042.970
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dacian Constantin
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 162
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Dacian Constantin. “rumenind minunea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dacian-constantin/jurnal/133669/rumenind-minuneaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Inteleg, Serban, ca ai zis ceva despre textul lui Caraman introdus de mine in biblioteca. Caraman e tulcean, eu sunt tulceanca si... intelegi tu... de aceea l-am introdus in biblioteca...
Cat despre zei...nu cred. Nu prin noi. Zeii sunt mereu deasupra. Niciodata aici. Imi e trist sa spun asta.
prietenesc,
Livia
Cat despre zei...nu cred. Nu prin noi. Zeii sunt mereu deasupra. Niciodata aici. Imi e trist sa spun asta.
prietenesc,
Livia
0
Astea sunt jocuri, nu raspunsuri, scuza-ma ca-ti zic! Te joci cu ceea ce ti se pare inaccesibil, cu ceea ce te sperie. Te joci cu ceea ce e general valabil, cu ceea ce e fundamental, cu ceea ce ne leaga.
Tipic feminin.
Nu va inceta sa ma fascineze la voi, pe de o parte profunzimea sentimentelor, a trairilor, a dilemelor si, pe de alta parte, lipsa totala de inspiratie cu care va alegeti momentele de frivolitate. Fals!
Fals, fals, fals, fals.
Iar cand cineva incearca sa se apropie si sa intrebe unde doare, atunci eludati, fentati, dansati, topaiti, cantati \"multi ani traiasca!\", orice in afara de adevar.
Auzi la ea: \"Caraman e tulcean, si eu sunt tulceanca\". Si ce daca? Pe cine dracului intereseaza asta, atat timp cat tu NU TE SIMTI VIE, decat cand si cand, atunci cand SOCIETATEA in care traiesti iti permite?
FUCK CARAMAN! FUCK CEAUSESCU! FUCK THE SYSTEM!
m-am plictisit de jocurile astea.
Sunteti facute pentru suferinta.
Auzi la ea: \"Cat despre zei...nu cred. Nu prin noi. Zeii sunt mereu deasupra\". Ce vorbesti signorita? Esti sigura? Ia mai ia-ti odata toate textele, cuvant cu cuvant, idee cu idee, si vezi, nu cumva, nu care cumva sunt acolo cuvinte, idei, care de fapt NU-TI APARTIN? Pe care, acolo, in intimitatea ta, NU ti le recunosti, despre care sa zici \"Eu am spus, asta?\". Care TE SPERIE, pur si simplu? N-ai avut niciodata aceasta indoiala? Si daca ai avut aceasta indoiala, de unde crezi tu oare ca vin ele? Sau signorita este prea orgolioasa ca sa nu-si spuna in sinea ei: \"Sunt prea buna domn\'e, prea buna\"?
Mai vorbim cand ai sa vrei cu adevarat sa afli ce ti se intampla.
Intre timp mai joaca-te cu perdeaua, sa nu te plictisesti.
Tipic feminin.
Nu va inceta sa ma fascineze la voi, pe de o parte profunzimea sentimentelor, a trairilor, a dilemelor si, pe de alta parte, lipsa totala de inspiratie cu care va alegeti momentele de frivolitate. Fals!
Fals, fals, fals, fals.
Iar cand cineva incearca sa se apropie si sa intrebe unde doare, atunci eludati, fentati, dansati, topaiti, cantati \"multi ani traiasca!\", orice in afara de adevar.
Auzi la ea: \"Caraman e tulcean, si eu sunt tulceanca\". Si ce daca? Pe cine dracului intereseaza asta, atat timp cat tu NU TE SIMTI VIE, decat cand si cand, atunci cand SOCIETATEA in care traiesti iti permite?
FUCK CARAMAN! FUCK CEAUSESCU! FUCK THE SYSTEM!
m-am plictisit de jocurile astea.
Sunteti facute pentru suferinta.
Auzi la ea: \"Cat despre zei...nu cred. Nu prin noi. Zeii sunt mereu deasupra\". Ce vorbesti signorita? Esti sigura? Ia mai ia-ti odata toate textele, cuvant cu cuvant, idee cu idee, si vezi, nu cumva, nu care cumva sunt acolo cuvinte, idei, care de fapt NU-TI APARTIN? Pe care, acolo, in intimitatea ta, NU ti le recunosti, despre care sa zici \"Eu am spus, asta?\". Care TE SPERIE, pur si simplu? N-ai avut niciodata aceasta indoiala? Si daca ai avut aceasta indoiala, de unde crezi tu oare ca vin ele? Sau signorita este prea orgolioasa ca sa nu-si spuna in sinea ei: \"Sunt prea buna domn\'e, prea buna\"?
Mai vorbim cand ai sa vrei cu adevarat sa afli ce ti se intampla.
Intre timp mai joaca-te cu perdeaua, sa nu te plictisesti.
0
Serban,
Esti pornit! Erai, cred, pornit inca dinainte de a da eu umilul si sincerul raspuns. Am zis de Caraman asa cum e.Ti-am expus motivul sincer pentru care l-am inscris in biblioteca. Evident, acela nu e un text reprezentativ pentru el. Dar... pe acela l-am avut la indemana.
Ai dreptate ca nu ma simt vie deseori. Dar pentru asta nu dau vina pe societate, tot eu sunt vinovata si de asta. De ce am, Serban, impresia ca folosesti ca pretext textul si raspunsurile mele pentru a-ti exprima unele supararari?Nu ma deranjeaza, dar... eu chiar nu dau vina pe nimeni ! Si nu ma ascund,Serban, dupa nici un fel de perdea. Asa cum sunt aici, in incercarile mele de poezie, asa sunt si in realitatea-mi imediata. Si in mine.
Se poate, da, Serban, sa fie in textele mele cuvinte care nu-mi apartin, nu sustin ca mi-s geniala, insa au ales sa stea intr-o anumita forma tocmai pentru a rupe putin din ceea ce simt si a descrie. Nu ma sperie, imi asum fiecare cuvant, oricat de stramb ar fi, oricat de putin ar suna a poezie.
Evident ca vreau sa aflu ce mi se intampla. Nu poezia e insa mijlocul prin care voi afla asta. Te rog sa imi recitesti motto-ul in acest sens.
\"Iar cand cineva incearca sa se apropie si sa intrebe unde doare, atunci eludati, fentati, dansati, topaiti, cantati \"multi ani traiasca!\", orice in afara de adevar.\"
Nu mi-am dat seama, Serban, ca ma intrebi unde ma doare: de aceea, iti multumesc mult pentru asta. Nu fentez, nu dansez, nu tropai: sunt induiosata ca ma intrebi asta si iti voi raspunde prin captiva_matrix@yahoo.com, unde, de altfel, te invit.:) Nu de alta, dar nu cred ca vrea toata lumea sa stie asta.
Nu sunt, Serban, nici frivola, nici nu ma eschivez. Nici macar nu ma apar acum pentru ca nu cred ca ai scris cu \"rau\". Ai scris cu suflet, deci iti multumesc.
Vorba unui bun prieten al meu :a cunoaste un om inseamna a fi permanent hartuit de o enigma !:)
Te imbratisez prietenesc,
Livia
Esti pornit! Erai, cred, pornit inca dinainte de a da eu umilul si sincerul raspuns. Am zis de Caraman asa cum e.Ti-am expus motivul sincer pentru care l-am inscris in biblioteca. Evident, acela nu e un text reprezentativ pentru el. Dar... pe acela l-am avut la indemana.
Ai dreptate ca nu ma simt vie deseori. Dar pentru asta nu dau vina pe societate, tot eu sunt vinovata si de asta. De ce am, Serban, impresia ca folosesti ca pretext textul si raspunsurile mele pentru a-ti exprima unele supararari?Nu ma deranjeaza, dar... eu chiar nu dau vina pe nimeni ! Si nu ma ascund,Serban, dupa nici un fel de perdea. Asa cum sunt aici, in incercarile mele de poezie, asa sunt si in realitatea-mi imediata. Si in mine.
Se poate, da, Serban, sa fie in textele mele cuvinte care nu-mi apartin, nu sustin ca mi-s geniala, insa au ales sa stea intr-o anumita forma tocmai pentru a rupe putin din ceea ce simt si a descrie. Nu ma sperie, imi asum fiecare cuvant, oricat de stramb ar fi, oricat de putin ar suna a poezie.
Evident ca vreau sa aflu ce mi se intampla. Nu poezia e insa mijlocul prin care voi afla asta. Te rog sa imi recitesti motto-ul in acest sens.
\"Iar cand cineva incearca sa se apropie si sa intrebe unde doare, atunci eludati, fentati, dansati, topaiti, cantati \"multi ani traiasca!\", orice in afara de adevar.\"
Nu mi-am dat seama, Serban, ca ma intrebi unde ma doare: de aceea, iti multumesc mult pentru asta. Nu fentez, nu dansez, nu tropai: sunt induiosata ca ma intrebi asta si iti voi raspunde prin captiva_matrix@yahoo.com, unde, de altfel, te invit.:) Nu de alta, dar nu cred ca vrea toata lumea sa stie asta.
Nu sunt, Serban, nici frivola, nici nu ma eschivez. Nici macar nu ma apar acum pentru ca nu cred ca ai scris cu \"rau\". Ai scris cu suflet, deci iti multumesc.
Vorba unui bun prieten al meu :a cunoaste un om inseamna a fi permanent hartuit de o enigma !:)
Te imbratisez prietenesc,
Livia
0

Come on, relax ... nimeni nu e ceea ce pare
zeii vorbesc prin noi
stii asta foarte bine, nu e nimic nou sub soare