Poezie
Efemera noastră clipă
1 min lectură·
Mediu
Efemera noastră clipă
E o ticăire lungă
Care, până să se stingă,
În adânc de ceas se strică.
Simt privirea-ți tot mai dusă
Cum încet, încet îți piere
Nu mai vrea și tot ce cere
E să curgă'ncet pe ușă
Ochi frumoși, plini de furnici
Coborâți în cripta genei
Uitători printre decenii
Ce se scurg cu pașii mici
Răsuflări și vorbe mute
Printre buze de cobalt
Tot ce vreau e suflu-ți cald
Ce se-oferă și se-ascunde.
Și atât de fără sens
Zbengui ca o libelulă
Deșirată-n clar de lună
Fără griji și fără stress
De mă vrei, eu nu o știu,
Pentru că, noapte de noapte
Taci, și cred că fără șoapte,
Tu ești moartă, eu sunt viu.
024.467
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cucu Constantin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Cucu Constantin. “Efemera noastră clipă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cucu-constantin/poezie/13924673/efemera-noastra-clipaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EȘEȘEcaterina Ștefan✓e nevoie de o schimbare radicala ca sa iesiti din atelier. nu se mai scrie asa, si nu ma refer taman la rime. chiar si cu ele, e prea simplist. terminatiile sunt facile. daca preferati poezia clasica, macar pastrati standardul, sa aiba o tema, o filosofie, ceva complexitate, o intelepiciune care sa ramana, macar ceva...
0