colțul vorbitorului

sunt încă un nebun de negru cu care nimeni nu dă mâna de secole fiindcă am avut o copilărie lungă am degetele anchilozate mă doare și tremură tot trupul iar capul meu alb și greu retezat clipește și strânge dinții în țărână cine ești tu cine sunteți voi cine suntem noi care negru vodă din cetatea neagră ridică la poartă de bunăvestire în sulița-naltă lumea ca să vadă uite trupul negru uite capul alb care e mai mort? (Era pe vremea în care oamenii din cetate considerau că nu există onoare mai mare decât sacrificiul propriului copil. Când mi-au explicat am crezut că aruncă doar cu pietre în mine. Și că se vor trezi. Dar era adevărat. Tot așa cum mari religii îngropau de vii fecioare sau prunci și toți se bucurau. Dar nu uitați că sunt doar un nebun de negru.) gambitul nebunului de negru...șahul lui sorescu...hamletul...livada cu vișini...pacea lui dumnezeu...republica lui platon...viitor colț cu romana...moaș-ta pe gheață...pe toți sfinții...colț de cer curat