Poezie
Amprente în asfalt aparent
lui C. C.
1 min lectură·
Mediu
Când ne luăm „la revedere”
tu pleci de tot
eu mai rămân puțin
Știi cerul a fost un loc mult mai bun
pe când stelele nu aveau nume
pe când îl locuiau hoarde anonime de păsări
Apoi am devenit tot mai des
o afurisită de coajă goală
fistic sau arahidă sau
dar cui naiba îi pasă
Încă n-am obosit
să împachetez de fiecare dată cu mare grijă
coaja nătângă
în hârtie frumoasă colorată până la refuz
E un zâmbet nefiresc de larg
nefiresc de orbitor
E fericită uite la ea cât e de fericită
Și râd tot mai aprins
pe măsura bucuriei voastre
pe măsura ecoului din mine
012.596
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- cristina minea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
cristina minea. “Amprente în asfalt aparent.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-minea/poezie/13999935/amprente-in-asfalt-aparentComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ca si o concluzie, cred ca scrii simpatic. problema e ca uneori devii mult prea personala, fapt care iti ermetizeaza poemele. iar o alta problema e ca uneori esti mult prea directa, sau unele versuri sunt mult prea naive la prima vedere, in opozitie cu unele care exprima o maturitate lirica de o foarte buna factura.
0
