Paragraf 3

asta e chiar un tecst bun al autoarei, nu merita sa stea ascuns in atelier. se simte o emotie, de fapt raybate din el o stare pe care cu greu o gasesti in tecste de prima pagina. plus asumarea poemului, plus felul simplu in care spune totul fac din acest poem o mica scanteie care ar merita citita si comentata de mai multi. nu vreau decat sa dau exeplul cu firimituri, e atat de viu si de proaspat incat consider ca merita sa fie vazut de multa lume. pe de alta parte ar trebui remarcata si muyicalitatea, dispunerea consoanelor moi, de exemplu aici Amprentele dentare, geamurile imens însorite, echimozele, Lili cea verde
dar se vede clar in tot tecstul. e drept se pot gasi diferite lucruri de criticat si aici, dar asta nu face decat glasul unui subiectivism specific sitului. eu marchez.