Mediu
Primăvara luminii... ne-mparte gândul că norii sunt departe și, că iernile cernite n-au fost nicicând trăite.
Un sentiment de verde crud mă răscolește acum. Și floarea renăscândă îmi dă miresmele unui infinit.
Un epilog despre un început... iar primăvară, tu, începi din nou idila-ți himerică cu Soarele. Nimic \"n-a fost să fie\" căci nimic nu e mai mult decât a putut fi.
Și iar mi s-a făcut dor de amintirea rătăcită în noi...
002.945
0