Merg pe stradă...nu mă pot gândi la nimic. Îmi răsună in minte, ca un ecou sfâșiat, cuvintele, auzite, în fugă, de la o trecătoare, o femeie în vârstă, trecută prin viață, adresându-se copilului
Plouă. Plouă greu cu tunete și fulgere ce-și trimit acordurile macabre până-n străfundurile ființei mele. Plouă cu picături mari si dense de caldarâm în ritm de pași singuratici...
Zeci de
Tot ce-i în asta lume,
Nu-i decât minciună.
Tot ce trăiești în astă lume,
Nu-i decât ură.
Tot ce primești în astă lume,
Nu-i decât singurătate.
Și dăcă e așa,
De ce să mai trăiești în astă