Tot ce-i în asta lume,
Nu-i decât minciună.
Tot ce trăiești în astă lume,
Nu-i decât ură.
Tot ce primești în astă lume,
Nu-i decât singurătate.
Și dăcă e așa,
De ce să mai trăiești în astă
Plouă. Plouă greu cu tunete și fulgere ce-și trimit acordurile macabre până-n străfundurile ființei mele. Plouă cu picături mari si dense de caldarâm în ritm de pași singuratici...
Zeci de
Merg pe stradă...nu mă pot gândi la nimic. Îmi răsună in minte, ca un ecou sfâșiat, cuvintele, auzite, în fugă, de la o trecătoare, o femeie în vârstă, trecută prin viață, adresându-se copilului
CG