Cristina Cirnicianu
Verificat@cristina-cirnicianu
ce-aș mai putea spune. îmi asum subiectivitatea interpretării, e ceea ce am înțeles și simțit. mi-a plăcut sincer acest poem.
Cristina Cîrnicianu
Pe textul:
„cămașa de lucru" de Marinescu Victor
îmi plac aceste poeme ale tale scurte, respirând printre rânduri, meditații profunde.
cu plăcerea lecturii,
Cristina Cîrnicianu
Pe textul:
„fiecare îngroapă" de Ottilia Ardeleanu
Atingerea perfuziei cu buricele degetelor, o atingere oricum dureroasă, și o verifcare în același timp. Medicația nu-și poate atinge reușita atâta vreme cât perfuzia nu-și părăsește vena.
am citit și recitit cu interes acest poem.
Pe textul:
„mda, îmi închipui singurătatea o găleată/cu apă limpede dintr-o fântână care s-a coborât/adânc în tine/cumva" de Alexandru Gheție
cu plăcerea lecturii,
Cristina C
Pe textul:
„revolu ție" de Liviu-Ioan Muresan
Mi-auc aminte de o faza din Alice în țara minunilor, când regina (aici regele :)), ordonă fără milă tăierea capetelor umililor supuși, inclusiv al domnișoarei Alice:
\"tăiați-i capul/ tăiații capul/\"... și toți trandafirii ar trebui să fie roșii
foarte bine Claudia, aprecierile mele
Pe textul:
„pe loc repaus!" de Claudia Minela Petre
\"cuvinte cusute
cu firul vișiniu al plapumei cu nasturi de mătase
somnul se întinde peste pereți
cărțile de joc ale sorții\" aici e o imagine reușită
cântărirea somnului dulce fierbinte lapte
o mică remarcă aș avea, cred ca ar suna mai bine \"mingi\" în loc de \"mingii\".
poemul e pe gustul meu, un joc frumos dea visele întrețesute cu flash-uri din real.
aprecierile mele
cristina C
Pe textul:
„Visele doamnei Pachet 3" de Anni- Lorei Mainka
ai ales bine mobilul acestei călătorii imaginare, ce poate fi mai frumos decât o motociletă albastră (kawasaki poate :)), smulgând din suflul vitezei acele brazilor.
\"inimile noastre vor bate prin pleoapele cerului
undeva/între închis-deschis/
ca o clipire ca o clipire\" frumos spus
finalul e cel cu care ne-am obișnuit la tine, o scuturare de vis, întoarcerea ta în camera vișinie și a elenei la fericirea ei \"șuie\". cu acest \"șuie\" ai lăsat un loc pentru un următor poem, de ce \"șuie\"?
Pe textul:
„poem pe motor" de Alexandru Gheție
\"printre deșeuri filosofice religioase
fără să mai căutăm răspuns în zadar\", o supraviețuire jalnică, întemnițată
cuget, încă mai exist și încă mai meditez asupra mesajului acestui poem, care mie una, îmi place
Pe textul:
„Cuget, mai exist" de marius nițov
aprecierile mele. mi-a plăcut sincer.
Pe textul:
„iz de septembrie" de Ottilia Ardeleanu
numai gânduri de bine
Pe textul:
„constatare" de Ottilia Ardeleanu
îl savurezi :
\"fie că ești în picioarele goale mângâind cenușa din vatră
fie că porți condurii din aur în saloane de cristal\" (frumoase imagini, iubirea e la fel de dulce pentru toată lumea)
îmi place finalul, până și cupidon nu rezistă tentației
\"ai grijă băiete
ți-au mijit cornițele
și-n mâini
îți tremură arcul!\"
un final reușit
Pe textul:
„mierea" de Claudia Minela Petre
aprecierile mele, pentru un talent incontestabil
Pe textul:
„Antineea și norii" de rechesan gheorghe
incetul cu-ncetul acest oras devine un complex de utilitare si ustensile. iata ca avem si un spital, in care moartea devine cea mai buna forma de cauterizare a inutilelor vietii. un fel de selectie \"naturala\": \"aerul este virulent/moartea face curățenie\"
aprecierile mele
Cristina Cirnicianu
scuze pentru lipsa diacriticelor, nu scriu de pe calculatorul meu
Pe textul:
„spitalul din orașul meu" de Ottilia Ardeleanu
sunt de piatră\", devine un Nu! absolut.
\"în singurătatea mea
câțiva trandafiri îmi păzesc roșu sufletul\", un miez de adevăr ce mustește în interiorul pietrei ca o lavă încisă.
frumos poem
Cristina C
Pe textul:
„nu!" de Ottilia Ardeleanu
în final, visul premonitoriu, aduce un plus de mister \"devin o mică statuietă din încrengătura femeilor ce n-au putut iubi\" și se închide rotund \"văd negru în fața ochilor/ ca și cum în viața mea ar fi explodat un cartuș cu cerneală\" (ca și cum nimic nu ar mai fi de spus, o cortină neagră căzută definitiv peste mesajul de dincolo, naște întrebări).
titlul poemului e de asemenea reușit.
aprecierile mele
Pe textul:
„pasențele unei toamne cu jartiere" de Silvia Goteanschii
