Poezie

Între apus și răsărit

movie on

1 min lectură·9 mai 2015

Mediu

De supărare...

m-am dat de trei ori peste cap,

mutându-mi traiul într-un broscoi bătrân,

cu picioare crăcănate, articulații umflate,

gura lungă, holbat, și cu multe dungi pe spate.

Nici o sirenă nu se mai ferea de mine.

Apoi m-a deranjat cântecul lor târziu

și m-am mutat între prăpăstii abrupte,

lângă un tău neștiut, întunecat și liniștit.

De bine ce-mi era, uitasem de unde-am venit.

Într-o zi...

o femeie tare frumoasă a dorit să vadă,

ce e liniștea absolută,

alunecând, lăsându-se să cadă!?

I-am adus repede apă și-am rugat-o frumos!

Cu ultimele puteri,

s-a dat de trei ori peste cap.

Își revenea! Rănile i se-nchideau.

Atunci m-a sărutat și vraja s-a schimbat!

Ne-ntâlnim doar la răsărit și la apus:

Ea noaptea e un corb,

eu ziua sunt un lup.

Noaptea-i place să zboare în lumina lunii,

frații mei urlă, sirenele îi ajută,

împletiți cu țipete răgușite de corb...

Zorile ne preschimbă, ea mă sărută,

eu alerg iute să-mi apăr haita vânată.

001.885

Cristian Pop. “Între apus și răsărit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-pop/poezie/14071123/intre-apus-si-rasarit

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.