Poezie
Din viscoliri de stele...
(sonet)
1 min lectură·
Mediu
Din viscoliri de stele cu freamăt de-aurore,
Din trepidări de clipe arzând neiertător,
Din zbor în zbor de-aprinderi cu magistrale zări,
Trec anii noștri candizi cu ramuri poliflore.
Iar tu răsari din taine vibrând de scăpărări...
Întemnițat în doruri de țărmuri tricolore,
Eu vin, regină dulce, cu blestem să te-ador
Ca să-mi sfințesc iubirea cu dor de depărtări...
Ești chip frumos cu raze de flori și diamante
Care mă-nalță-n ceruri cu străluciri de vis;
Azi mă zidești în tine cu frământări galante
Și, Doamne, zborul clipei din noi e-un paradis
Ce ne transformă-n raze și-n simfonii vibrante,
Căci noi plutim prin basme spre-un rai de nedescris...
011.703
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Din viscoliri de stele....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14111491/din-viscoliri-de-steleComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓O iubire ca un ’’basm’’ magic și uimitor, imită în spațiile ei ’’raiul de nedescris’’, depune în matricea ființării ’’freamăt de aurore’’ irizând în fiori, ’’zările’’ în care se întrevede senzualul, sentimente prețioase ca niște ’’diamante’’, iar consonanța iubirii rezonează la eufonia fericirii.
0