Poezie
Ce-o fi iubirea?
sonet
1 min lectură·
Mediu
Iubirea-i un cuvânt rotund ca o tornadă
De magmă-arzând în care sori stranii strălucesc,
Bătută-n nestemate ce-au fost pe tron ceresc,
Cu flăcări și cu gheață vrând peste noi să cadă !
De unde vii, iubire cu zbucium nefiresc?
Rafale reci ne-acopăr dogoarea sub zăpadă,
Mareele din inimi se schimbă-n busculadă,
Iar aisberguri din oameni iată că se topesc...
Mai rar cerul din suflet voios ne-nseninează
Și-atunci ardem ca mucul din candele de-altar,
Dar cerul plin de lacrimi prea des se-nnourează
Surpând noian de vise clădite în zadar
Și cad în râu de doruri, nădejdi sau bună piază,
Ori se retrag tăcute curgând spre alt hotar...
012.245
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Ce-o fi iubirea?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14100600/ce-o-fi-iubireaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
''Zbuciumul nefiresc'' al iubirii se poate preface în ''tornadă'', răvășind și inducând haos în spațiile dragostei, sau se poate sublima într-o armonie a fericirii ce are contract cu îndrăgostiții până când apar disprețul, resentimentele, gelozia, fricțiunile și neîncrederile.
0
