Poezie
Visele noastre…
1 min lectură·
Mediu
Vom privi de pe stâncile înalte
Cum marea va rupe visele noastre
Într-o singură îmbrățișare
Vom certa în joacă vântul
Ce ne va căuta în nisipuri
Vorbe dulci și mângâieri
Ne vom întoarce în cele din urmă
La gândurile noastre singure
Pescărușii vor țipa dincolo de noi
Dar urmele pașilor se vor șterge
Iubirea își va deschide aripile
Și marea va rupe visele noastre
033.954
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Fara
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 64
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Fara. “Visele noastre….” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-fara/poezie/49745/visele-noastreComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CF\"Iertare! Pentru toate poeziile mele cu \"subiecte si metafore inedite\" ma iarta, nu am voit asta, nu am cautat sa \"fascinez\" spunand \"acelasi lucru, dar altfel, intelegi tu...\" nu colectionez metafore, metonimii, sinecdote... Nu mai am varsta concursurilor... nu caut parataxe \"rezistente\" cu atat mai putin nu fac calcule lingvistice, prefer etimologia populara, atractiei paronimice...\"
Acesta era inceputul raspunsului de ieri... azi, insa...
am intrat sa mai invat cate ceva \"convulsii volete\", \"tamplelor alpiniste\", \"decrepitelor taceri\", cum \"constiinta\" nivelului meu mai mic... nu mi-a permis sa comentez... m-am intors la poezia mea (fara sa fiu \"logat\" adica vai! mi-a crescut nr de cititori cu mine insumi:)
Si toate astea pt ca, in cele din urma, sa iti raspund la \"nedumerirea\" pe care \"ca din intamplare\" ai scris-o in finalul comentariului tau incepand cu \"nu cumva...\":
Fiind o \"chestiune personala\" pot raspunde \"personal\", nu? \"cea ce scriu eu\"(selectand ce-i drept in bara de obtiuni \"poezie\") \"nu cumva\", ci nici pe departe nu e o prelungire \"chatista\", un \"mesaj\" \"altfel\" . Poezia nu e un experiment de publicitate, nu e o marfa pentru mine... cu atat mai putin o moda... s-o definesc? (a propos de neopoezie) poezia pentru mine nu e libertate :) ci constrangerea de a fi eu insumi!
cat despre \"deceptie\"... RUPEREA viselor- bucuria REALITATII face ca iubirea sa isi deschida aripile... ( oh, ma iarta, stiu , aripi, ingeri, iubire, pescarusi... sunt cuvinte uzate).
cu sufletul,
Cristian Fara
Acesta era inceputul raspunsului de ieri... azi, insa...
am intrat sa mai invat cate ceva \"convulsii volete\", \"tamplelor alpiniste\", \"decrepitelor taceri\", cum \"constiinta\" nivelului meu mai mic... nu mi-a permis sa comentez... m-am intors la poezia mea (fara sa fiu \"logat\" adica vai! mi-a crescut nr de cititori cu mine insumi:)
Si toate astea pt ca, in cele din urma, sa iti raspund la \"nedumerirea\" pe care \"ca din intamplare\" ai scris-o in finalul comentariului tau incepand cu \"nu cumva...\":
Fiind o \"chestiune personala\" pot raspunde \"personal\", nu? \"cea ce scriu eu\"(selectand ce-i drept in bara de obtiuni \"poezie\") \"nu cumva\", ci nici pe departe nu e o prelungire \"chatista\", un \"mesaj\" \"altfel\" . Poezia nu e un experiment de publicitate, nu e o marfa pentru mine... cu atat mai putin o moda... s-o definesc? (a propos de neopoezie) poezia pentru mine nu e libertate :) ci constrangerea de a fi eu insumi!
cat despre \"deceptie\"... RUPEREA viselor- bucuria REALITATII face ca iubirea sa isi deschida aripile... ( oh, ma iarta, stiu , aripi, ingeri, iubire, pescarusi... sunt cuvinte uzate).
cu sufletul,
Cristian Fara
0
Nu cumva ai primit vreo invitatie la mare si te grabesti sa previi/traiesti deceptia, in acest mesaj, uitand de poezie? Doar stiu cum poti sa scrii!