Dacă înfiorarea

ideea e buna, dar ar mai trebui lucrat la fluenta ei si la cursivitatea versurilor. Parerea mea e ca ar trebui sa eviti intrebarea din strofa a doua si sa schimbi ceva si la primul vers din ultima strofa ( parca nu prea e potrivit acel \"ca-nmugurind\" ).
Cred c-ar prinde bine si-o rima,desi suna bine si asa, ca ai pastrat ritmul.:)

am primit mereu obs pt versuri de genul \"ca-nmugurind...\" cei mai multi prefera un ritm rupt dar un vers explicativ,eu nu( e un exces de explicitate in poezia de azi).Nu inteleg, insa, de ce sa renunt la intrebare adica la dialog? si sa ma adresez imperativ... Acel semn de intrebare de la mijlocul poeziei defineste de fapt starea pe care incercam sa o dezvalui.Am fost nehptarat chiar in a repeta acel semn de intrebare la sfarsitul poeziei.

bine-nteles ca fiecare prefera cate ceva. Tu scrie cum preferi tu, e in regula, nu trebuie sa te jutifici pentru scrierile tale. Asa le simti tu, asa le scrii.
Relativ la intrebare ( dilog nu exista,cel putin eu nu il vad): era mult mai interesant sa induci starea respectiva, putandu-se realiza si fara sa fie nevoie sa fii imperativ.
Posibil sa ma insel, Cristian. Tu scrie cum iti dicteaza tie inima.:)