Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Iubirile deșarte

Jurnal în versuri plictisite

2 min lectură·
Mediu
M-am supărat pe lunga întoarcere la umbre Așa, în noaptea caldă ca un bătrân ursuz Ce a-nțeles din vreme iubirile deșarte Și a trecut cu-n zâmbet peste tăcerea lor Bolnavă amintire! Lăsând culori celeste Să muște din lumină – poftind neînțeles Câte un înger pentru colecțiile de-o vară Ce poate fi în urmă schimbat pe altceva Fie că e o ființă ori un obiect din casă Ce le aduce-n minte orgoliul împietrit Fie că e o artă – edenizată-n pragul Vreunui mileniu bolnav de tragicul sfârșit Da, le-am iubit! E vina ce-o port în astă seară Jucându-mă cu versul nebun si plictisit De-atâtea vorbe sterpe, de-atâția ochi șăgalnici Și de tăceri, de scuze, de-orgolii de copii Bolnavă amintire! Spuneam, zâmbind ușor Chiar supărat pe lunga întoarcere la umbre Cu gândul, vezi, la ploaia din dimineți albastre Când alergam… din suflet smulgând câte un vers Așa de crud, în sânge, să îl ofer în taină Călcând grăbit pe îngeri, certat cu Dumnezeu În schimbul unui zâmbet abreviat în pripă Cu două puncte negre și-o paranteză rea Îngenuncheam minciunii, vrăjit fără-ndoială Și adoram nesațul otrăvii din pahar În jocul unei muze tăiam cu jurăminte Câte un ceas din iadul întoarcerii-napoi Ori desenam răspunsuri vrăjit de întrebarea În care-o vânătoare certa pe-altcineva Căzându-i pradă astfel în plasa de cuvinte Cu înțelesuri multe dar fără rost ades Dar vinovat în toate ca fluturele nopții Ce-și arde, vezi, aripa dorind o ne-nțeleasă Lumină, ce străină, îi este de prisos Din lumea lui, fugarul, s-a ridicat prea sus? …și nici n-am scris cinci strofe în metrul plictisit… Vorbind despre iubire? Ori numai de orgolii De valuri sparte-n noapte să nu mai amintesc Resuscitând destinul nebunelor contraste Pentru o seară - ajunge… un zâmbet curativ Un tratament psihozei iubirilor deșarte În care doar greșeala este un act legal Când sufletul se cere a fi tăiat bucăți Știind toate acestea îmi place nebunia Și-a ne-sfârși în cercuri cuminți câte un vers Așa de crud, în sânge, să îl ofer în taină Călcând grăbit pe îngeri, certat cu Dumnezeu…
044.649
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
340
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Cristian Fara. “Iubirile deșarte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-fara/jurnal/77730/iubirile-desarte

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dana-stanescuDSDana Stanescu
Mi-a placut foarte mult poezia ta, in mod deosebit ultima strofa. Felicitari!
0
...melancolie înfăsurată în versuri plictisite, cu gust dulce-amărui si iz de busuioc (nu stiu de ce mi-a venit busuiocul, poate de la “certat cu Dumnezeu“).
Si mie mi-a plăcut.
0
@bogdan-sevraBSbogdan Sevra
Un sentiment de vanitate redat prin resemnare. In acest poem sinele se releva ca un soi de sarman Dionis, dupa Cugetari, plictisit, dezamagit de implinirea aspiratilor sale cosmico-erotice.
0
@cristian-faraCFCristian Fara
Dana - multumesc pentru comentariu... ma bucur a ti-au placut versurile... \"plictisite\", nu ma asteptam sa gasesc comentarii pozitive... la un \"jurnal\" atat de demodat.

Florentina - multumesc... mda, doar busuiocul mai lipsea:), gustul dulce-amarui e doar de la versurile pe care am indraznit sa le numesc \"poezie\" (si au ramas undeva...) inaintea celor de mai sus, pe care n-am indraznit decat sa le clasific \"personale\" pur si simplu pt ca plictisit sau nu mi-au placut:)

Andrei - multumesc pentru comentariu. \"Vanitatea\", hm, credeam ca am reusit sa o ascund... asta e:). Oricum \"personajul\" jurnalului \"s-a scos\" chiar daca e doar \"un soi\" de aspiratii...

inca o data multumesc pentru comentarii, m-au bucurat.
0