Jurnal
Uneori
1 min lectură·
Mediu
Uneori, doar uneori
Te prăbușești în tine însuți,
Ca un disc vechi timpul
Te acoperă cu o muzică
Prea cunoscută
Uneori, doar uneori
Nu mai ești tânărul pescar
Care găsea sub fiecare clipă
Câte un cuvânt
Sclipind auriu
Uneori, doar uneori
Pierzi firul
Visului de duminică
Și sufletul alunecă
Dincolo de oglinda întrebării
Uneori, doar uneori
Te oprești în același loc cunoscut
Și parcă n-ai mai trecut niciodată
Prin tine însuți
Și asculți…
Uneori, doar uneori
Ești singur.
019
0
acest uneori,e chiar deseori, și parcă timpul zace și totuși pleacă cu tine, fără a mai ști decât că uneori nu suntem singuri, chiar și când ești numai cu tine
cugetătoare poezie
Pierre