cretu alexandru

sarut urma pasilor tai mici in nisipul imbratisat de valuri si astept in fiecare clipa un val care sa stearga urma pasilor tai mici din nisipul imbratisat de valuri

ochii mei mai sunt inca plini de lacrimi amare si limpezi nezvantate nici de mangaierea soarelui nici de imbratisarea suava a florilor nici de freamatul copacilor sunt lacrimi ce inca mai

E anotimpul tristului amurg, Cand visele nu devin realitate, Si-al ploilor de lacrimi care curg Din ochii incercanati de pacate. E anotimpul tristului amor, Al dulcilor iluzii

Sunt tanar inca , dar batran, si viata isi toarce mai departe firul ei, dar moartea o simt mai aproape de mine ca niciodata. Sunt tanar inca, dar batran, caci imi lipseste lumina ce vraja da

cand sufletu-mi plange cu lacrimi de sange tasnite din inima-mi ranita de moarte si iubirea-mi se stinge palpaind incet, atunci te chem sa vii si cu suflarea ta inmiresmata sa sufli

Acolo, undeva, in fantasticele vise Ce-mi bantuie creierul amortit Esti tu, frumoasa aratare Cu par de aur despletit. Si ochii tai incet ma-ndeamna Sa uit de viata-mi ca un chin Sa uit

Iubirea-i ca un zbor de fluturi catre soare, Ca un vis ce nu se va implini nicicand, E o lunga, zadarnica asteptare A unui semn, privire, sau cuvant. Iubirea-i patima ce te-nfioara Cand o

Saruta-ma noaptea, iubito, saruta-ma noaptea, cand stelele se oglindesc in ochii tai, si paru-ti se revarsa in cascade de aur pe umerii infiorati si vantul, copacii, luna, pamantul, toate

As vrea sa zbor prin cerul albastru al ochilor tai sa ma cufund in nemarginirea lor ca intr-un ocean de lacrimi si impreuna sa ne contopim in Eternitate.

as vrea sa-ti pot da aripi sa poti zbura in sus, tot mai sus spre sufletul meu dus in departate zari acolo, prin dureri sa-mi cauti iubirea ce a murit. s-o reinvii c-un cantec

E poezie in mersu-i unduios, Si-n glasu-i cu suspine Care-mi sopteste duios: -Vino cu mine! . E poezie in ochii-i albastri Ca cerul senin, Ce stralucesc umezi, ca doi astri, La care

Iubirea-i ca un mar rasarit in sufletul nostru dintr-o samanta uitata de Dumnezeu in trupul pacatos al lui Adam si merele sunt frumoase si stralucitoare, dar unele sunt dulci, iar

As vrea sa fiu o stanca de piatra, fara ochi, fara urechi, fara inima, o stanca doar. Vremea sa treaca pe langa mine ca un fluviu imens. Ani, secole, milenii de durere, de vaiete

M-am ratacit prin imensele constelatii ale Gandirii, m-am cufundat in marea albastra de Cuvinte, m-am lasat vrajit de frumusetea Vietii, si am renuntat sa te mai caut, Iubire. M-am

Cand ma gandesc la tine, ireala zeitate, La parul tau de aur, la ochii luminosi Ca doua stele-n noapte,ce stralucesc curate, Ca doua flori albastre, mereu tot mai frumosi, Atunci intreaga

Am intrebat odata pe un romantic ce este iubirea, el mi-a raspuns ca iubirea este ca un ghiocel ce rasare atunci cand in sufletul tau este primavara. Dar nu am inteles ce este

Albastru Alb Galben Rosu sunt culori, sunt culori ce-ti invaluie fiinta, se impletesc in tine ca intr-un curcubeu stralucitor ivit dupa o ploaie de lacrimi. Oare ce pictor maiestrit a