cretu alexandru

Ea este frumoasa ca un cant, Ca o frunza purtata de vant, Frumoasa ca un zambet trecator, Ca o soapta suava de amor. Ea este frumoasa ca un crin, Ea este icoana la care ma inchin, Ea este

chiar daca cuvintele mincinoase imi vor spune nu sfidand chemarea inimii indragostite si bratele-ti moi in piept mi-le vei pune schitand un slab si-amagitor refuz ochii tai te vor trada si-mi

De negrul Styx tu te-nconjori ascetic Visand, cu dragostea-n priviri, Cu sanul alb vibrand frenetic De dorul tainicei iubiri. Si in a Lethei rece unda Iti speli pacatul savarsit. Uitarea, ca

Acolo, undeva, in fantasticele vise Ce-mi bantuie creierul amortit Esti tu, frumoasa aratare Cu par de aur despletit. Si ochii tai incet ma-ndeamna Sa uit de viata-mi ca un chin Sa uit

Poate vei fi iubita mea intr-o zi, Si vei veni candva, neasteptata, Si-mi vei zambi Cu-nfiorarea dulcelui pacat In buza ta de-a pururi incrustata. Poate vei fi iubita mea intr-o zi, Cand voi

Te-ai despartit de mine c-un suras ironic Pe buza ta fluturand usor, Si cand iubirea ta credeam ca o sa tina vesnic, N-a fost decat un scurt si trecator amor. Banal si el ca toate cele Ce-n

ma gandesc uneori cum ar fi dac-as sari spectaculos si acrobatic in gol ar urma caderea lunga interminabila nesfarsita cadere in absolut apoi... m-as vedea zacand cu imaginea Ei

As vrea sa fiu maret si solitar, Si-n zbor nebun cu gandul sa ma-ntrec, Prin cerul plin de stele sa ratacesc hoinar Si-n ochiul cel albastru al marii sa ma-nnec. As vrea sa sorb din soare

E poezie in mersu-i unduios, Si-n glasu-i cu suspine Care-mi sopteste duios: -Vino cu mine! . E poezie in ochii-i albastri Ca cerul senin, Ce stralucesc umezi, ca doi astri, La care

Sunt tanar inca , dar batran, si viata isi toarce mai departe firul ei, dar moartea o simt mai aproape de mine ca niciodata. Sunt tanar inca, dar batran, caci imi lipseste lumina ce vraja da

Tu parca esti ispita intrupata, Cu ochii mari si tristi, cu buze moi, Cu pielea-ti alba, cu umerii tai goi M-ai fermecat indata. Tu parca esti o zana intristata, Venita din povesti cu

n-a fost decat ceva indefinit ceva aproape sacru si mai mult profan aproape ireal si totusi perceptibil ca un zambet in noapte sau ca un acord de strune amortite n-a fost decat ecoul stins al

Si te-am visat trecand , Iubire, Purtand pe buza ta sarutul infinit, Parfum de primavara si dulci infiorari, Si in candoarea trista a blandei inserari O lacrima ce-si plange zadarnicul

M-ai invatat sa-ti spun \"te iubesc\" fara cuvinte cand zilele isi culcau albastrul infinit in crepusculul aureolat din ochii tai M-ai invatat sa-ti spun \"te iubesc\" din priviri rugatoare

Mi-e dor de ochii tai frumosi Ca cerul de senini, Atat de mari si luminosi, Dar de tristete plini. Mi-e dor de mangaierea ta, De-o soapta de iubire, De tot ce n-am putut avea, Mi-e

Ti-as fi-nchinat, zeita, fericirea, Pe-altarul dragostei o vecie-arzand, De-ai fi cerut ofranda si iubirea, Ti-as fi jertfit-o far\'un cuvant. Ti-as fi-mpletit din vise o cununa Pe fruntea ta

dincolo de cuvinte un vid absolut absoarbe franturi de viata si de vise lacrimi ce zambesc, zambete ce plang mistere dezgolite si jumatati de soapte si noi doi mana in mana ochi in

Am intrebat odata pe un romantic ce este iubirea, el mi-a raspuns ca iubirea este ca un ghiocel ce rasare atunci cand in sufletul tau este primavara. Dar nu am inteles ce este

Cand ma gandesc la tine, ireala zeitate, La parul tau de aur, la ochii luminosi Ca doua stele-n noapte,ce stralucesc curate, Ca doua flori albastre, mereu tot mai frumosi, Atunci intreaga

Ce as putea sa-ti spun, cand ochii tai se plec? Ca in al lor albastru as vrea sa ma innec? C-a gurii tale soapte as sta sa le ascult O vesnicie-ntreaga si poate chiar mai mult? Ce as putea

Iubirea-i ca un mar rasarit in sufletul nostru dintr-o samanta uitata de Dumnezeu in trupul pacatos al lui Adam si merele sunt frumoase si stralucitoare, dar unele sunt dulci, iar

cand sufletu-mi plange cu lacrimi de sange tasnite din inima-mi ranita de moarte si iubirea-mi se stinge palpaind incet, atunci te chem sa vii si cu suflarea ta inmiresmata sa sufli

Saruta-ma noaptea, iubito, saruta-ma noaptea, cand stelele se oglindesc in ochii tai, si paru-ti se revarsa in cascade de aur pe umerii infiorati si vantul, copacii, luna, pamantul, toate

Te vreau langa mine, din straluciri de stele S-aprinzi din nou in suflet iubirea vietii mele, Sa creasca-n amintire, din dor si din tacere, Din visul meu sa creasca, salbatica durere. Dorinta