1.2.3 pași și mă întorc la stânga. Dau cu ochii de un brad uriaș. La poalele lui se afla un plic negru.
Normal s-a gândit la tot.
Cu degetele degerate de frig ridic plicul. Mereu peceata din
DLT
Durerea nedurere. Lacrimi neplânse. Þipete înăbușite.
Nimic nu se uită
Doar se astupă.
Durerea e mută
Privită sub lupă.
Ochi mari,
Iriși uscați,
Buze crăpate,
Vorbe
Străini...
Straniu, suntem legați pe viață dar suntem niște străini.
Ne privim cu indignare și iritare. Tensiunea ce plutește în aer miroase a explozibil. Stăm față în față și ne analizăm.
