Poezie
amăruie
de după ziua ta
1 min lectură·
Mediu
mi-e prea frig să mă dau jos
din pat
să te ajut să faci omleta
care miroase până la stele
și aici rămân
în camera cu televizor unde
am consumat noaptea
pictând spice de grâu
doborâte de vijelie
nu ne mai spunem nimic
vorbim în gând câte ceva
din complezență
aşteptăm răspunsuri
care nu pun întrebări
spicele mele au fost mai aurii
decât bomboanele pe care le-ai adus
de după ziua ta
și gust de nesiguranță amăruie
au toate
041.333
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Costin Tanasescu Stefanesti. “amăruie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costin-tanasescu-stefanesti/poezie/14191552/amaruieComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘȘșters✓Bănuiesc că nu ai vrut să renunți la omleta aceea fiindcă e un punct autentic de plecare al lucrurilor care au urmat, însă pentru mine poemul începe de la: am consumat noaptea. La final, fiindcă subiectul e spicele, dai de înțeles că ai consumat spicele pictate pe pereți. Dacă asta ai vrut, să devii ierbivor, din cosmumatorul de dulciuri și omlete care erai, cred că e o abordare benefică sănătății. O autoironie interesantă. Un poem cu poante, aș zice.
0
CSte-ai prins și de data asta, într-adevăr e ceva de genul stand-up comedy. Aproape că mi-a ieșit, bag seama...
0
CTDistincție acordată
Costin reușește să facă dintr-o scenă domestică un mic tablou cu rezonanțe adânci. Gesturile banale (omleta, bomboanele de după ziua ta) se împletesc cu imagini puternice (spicele doborâte de vijelie și mirosul până la stele), iar rezultatul e o atmosferă amăruie, de intimitate și tăcere. Forța textului stă în simplitatea limbajului, care capătă greutate emoțională. Singurul punct unde poemul riscă un pic să piardă e alunecarea ușoară spre prozaic, dar chiar și asta contribuie la autenticitatea lui. Pentru că în felul ăsta poemul respiră, nesufocat de artificii inutile. E o bucată pe care am citit-o deodată, cap-coadă, și care chiar a reușit să-mi rămână în minte.
0
CSun text atât de vechi nu avea cum să nu-ți placă... E de pe vremea când scriam poezie. Îți mulțumesc, Claudiu, și-mi cer scuze pentru un răspuns atât de întârziat! Mi-ai făcut o mare bucurie pentru că te-ai aplecat asupra acestui text pe care l-am postat în primul rând cu nostalgie. Mi-aș dori mult să mai pot scrie așa însă timpul lasă urme inclusiv pe hârtia poetului. Să ai zi bună!
0