Poezie
efemer
1 min lectură·
Mediu
ce știi tu despre viață
ca să scrii cu acest aer infatuat
cum să faci să ajungi la capăt de drum
fără fracturi sau alte daune costisitoare
tu știi cât costă
o asigurare în vremurile noastre
tu știi prin câte birouri cu miros greu
trebuie să treci zâmbind
ce știi tu despre iubire
ca să te strige lumea om al lui Dumnezeu
versurile acestea negre nu-s ale tale
pesemne că stai numai pe imagini
huzur de-a binelea
în timp ce prin alte părți
frați după trup se bat cap în cap
pentru o mângâiere surdă
ar trebui să mai zâmbești
când o zbura porcul îți spun prietenii
și tu te duci imediat cu mintea
la părul de lângă poartă
pe care l-ai tăiat fără să facă un fruct
pentru că toți treceau pe drum și spuneau
atât de frumos
atât de tânăr
și tu îmbătrâneai ireversibil
în fiecare cuvânt.
02467
0
Frumos discursul și firesc. Izbitoare realitatea și de efect, mai ales aici, și începând de aici:
"ce știi tu despre iubire
ca să te strige lumea om al lui Dumnezeu" - în aceste versuri în care parcă se îmbibă întreaga filosofie a vieții.
Finalul este copleșitor!