Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

...

1 min lectură·
Mediu
Vine o mînă străină și mă ia de aici.
Odată cu mine soarele se face nevăzut
pe cer. Cine să-mi dezlege, Doamne,
la ceasul facerii, chipul și asemănarea
celor ce pier?
Se-nvîrte fusul mamei ca pămîntul de repede
răsucind firul vieții și-al morții
- mpreună. Mi-e teamă, seacă apele, aud
roata morii, peste timp, ca un clopot
cum sună.
Inima-mi bate la porți fără lacăte,
pe care le descuie, în dansul lui,
numai vîntul. Doar cel ce așează
stele pe cer simte deschizîndu-se
înlăuntru-i Cuvîntul.
001.510
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
85
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Costel Stancu. “....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/226688/text

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.