Poezie
plecarea
1 min lectură·
Mediu
Mulțimea se clatină ca marea
la auzul unui cîntec de luptă.
Plec, tu așezi
monede pe urmele mele, ele se întorc
singure pe cealaltă față
într-un joc absurd.
Mă sperii:
un clopot bate să își alunge marginile,
ecoul lui se prelungește
în spatele dealului, în afara memoriei.
Mă amețești cu miros de ierburi
anume alese. Rîd, rîsul meu
răstoarnă paharul - era gol, strig, era gol!
001.314
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 66
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Stancu. “plecarea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/224431/plecareaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
