Poezie
iluminare
1 min lectură·
Mediu
deschide fereastra: am venit
să cînt memoria și uitarea
cîntecul meu alungă de pe cer
litera nedeslușită a morții
rămîne o rană în apele albe
o simți?
la început e greu: liniștea îmi înfricoșează auzul
tu mă privești, sunt
propriul meu păpușar neîndemînatic
mă împiedic sparg oglinzile
din cioburile lor mă reîntregesc pe furiș
fug în alt vis
deschide fereastra: acum e altcumva
îmi simt eul multiplicîndu-se în exterior
pe deasupra mea cu propria-i imagine
între gheare trece o pasăre
dinlăuntrul ei ouăle albe îmi luminează calea
001.225
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Stancu. “iluminare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/189395/iluminareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
