Poezie
viziune
1 min lectură·
Mediu
te naști ca și cînd ai
face o rugăciune cu mîinile goale
mese și scaune îți calcă pe suflet
începi să imiți umbra să încerci sîngele cu degetul
găsești
o cruce fără cap în mijlocul încăperi
bărbatul acesta cu brațele întinse
așteptînd lumina să se întoarcă în sine
părul femeii la picioarele tale
proteza miros de plumb topit sub piele
aerul
rece găurindu-ți burta
tîrziu
un nod
de întuneric
se pune
în gîtlejul
lămpii
te desprinzi de propria-ți umbră
cum crucea de
iisus
și
cade
între
început și sfîrșit
altă naștere.
001.177
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Stancu. “viziune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/187982/viziuneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.