Poezie
drumul golgotei
1 min lectură·
Mediu
Între cruce și cel ce o poartă nu mai e loc pentru altceva
ce să aleg cînd luna și soarele
se nasc una dintr-alta ca apoi să se caute?
poate dorința ta de a trece neobservat prin încăpere cu
părul frînt peste măslinul care ne va prăda mîinile dimineața
un umăr ce pare a nu fi al meu se rotunjește în cer și mă doare
e-atîta liniște că ființa tresare amintindu-și de neființă
doar eu plîng peste crucea ce se desface în iarbă
și nu-mi mai amintesc nici cuie nici mîini…
te-am așteptat pînă ce timpul și-a devenit sieși inegalabil pe
urmă luminile s-au făcut umbre întinzîndu-se pe fereastră o
jale mare a cuprins clopotele îngropate sub casă fără
să știe ochiul e hrana păsării fața vîrtej în care
pana a stat nemișcată o clipă dacă vine
ploaia și spală drumul golgotei, mă ierți?
001.343
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 144
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Stancu. “drumul golgotei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/183819/drumul-golgoteiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.