Poezie
postludiu
1 min lectură·
Mediu
După ce ne iubim, deschizi ferestrele
să intre aerul proaspăt al deșertăciunii.
Nu pot fugi. Urlu. Zgîrîi pereții
pînă ajung la coastele altor bărbați
Ei mă imploră să îi salvez. Sunt neputincios
ca o sperietoare în mijlocul grădinii incendiate.
Tu rîzi, devii nemiloasă.Îmi spui
că dragostea e mai încăpătoare
decît memoria unui orb.
De mîine,
va trebui să mă mulțumesc
cu puținul scăpat dintre ghearele păsărilor.
Fiece clipă trăită
e un bănuț de aur
risipit de Dumnezeu
pentru mine.
023.483
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Stancu. “postludiu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/1790727/postludiuComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Remarc următoarele versuri:
Zgîrîi pereții
pînă ajung la coastele altor bărbați
și
dragostea e mai încăpătoare
decît memoria unui orb
Chiar ai nevoie de semne de punctuație?
Dumnezeu trebuie să fie extrem de bogat ca să își permită să risipească așa bănuții de aur. :o)
Zgîrîi pereții
pînă ajung la coastele altor bărbați
și
dragostea e mai încăpătoare
decît memoria unui orb
Chiar ai nevoie de semne de punctuație?
Dumnezeu trebuie să fie extrem de bogat ca să își permită să risipească așa bănuții de aur. :o)
0

,,Zgîrîi pereții
pînă ajung la coastele altor bărbați,,
cezara