Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

viziune

1 min lectură·
Mediu
Bărbatul și femeia cern,
pînă la transparență, nisip. O furnică
mută dealul să poată răsări, întreg,
soarele. Se trăiește-n deșertăciune,
nici să mori liniștit nu e
chip; te pîndesc de sub pietrele
fierbinți ale somnului rozătoarele.
Ca o sabie de sticlă pe creștet
se frînge ora acum. O mînă
împarte viilor și morților albe pîini
de pămînt. Mă opresc, descumpănit,
la mijloc de drum. Nu mai știu încotro
s-o apuc și nici dacă
am fost cîndva sau mai sînt.
001750
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
79
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Costel Stancu. “viziune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/1773221/viziune

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.