Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

muchia

1 min lectură·
Mediu
Pășesc pe sîrma-ntinsă între maluri
- șira spinării mele, încordată -
și blestemat am fost să nu pot
cădea în lături niciodată.
Mi se împotrivește golul dedesubt,
plinul deasupra nu mă ispitește.
De ce tu, Doamne, nu m-ai plăsmuit
să fiu ori pasăre, ori pește?
Ceva din fiecare-ai pus în mine
însă nu-ndeajuns, cît trebuia.
Căci nu mi-e dat să mă înalț dar nici
să mă ascuns sub ape n-aș putea.
Ci pedepsit sînt ca să umblu-ntr-una
pe-același drum îngust, fără hotar,
cu propriu-mi trup în brațe parcă
ți l-aș aduce ție-n dar.
001444
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
93
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Costel Stancu. “muchia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/1760784/muchia

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.